2016-09-27

Cil, Județul Arad

Harta localității Cil - Sursa: Google Map

Cil este un sat în județul Arad situat la aproximativ 100 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN79A, atat din direcția Almaș cat și din direcția Gurahonț sau prin DJ792E din direcția Dieci. Cil  este un sat care aparține de comuna Almaș fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Deși nu are acces la o stație de tren proprie, accesul poate fi realizat la stația din Almaș, situată la o distanță de aproximativ 2km. Populația localității Cil este de 530 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Cil este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 753 de locuitori
În anul 1966 avea 747 de locuitori, în scădere cu 6 locuitori
În anul 1977 avea 699 de locuitori, în scădere cu 48 de locuitori
În anul 1992 avea 661 de locuitori, în scădere cu 38
de locuitori
În anul 2002 avea 674 locuitori, în creștere cu 13 locuitori
În anul 2011 avea 530 de locuitori, în scădere cu 144 de locuitori [2]


Prima atestare documentară a localității Cil datează din anul 1369 când este întâlnită cu numele de "Chyle". În anul 1441 se menționează existența a două localități separate și anume "Alsó-Csil" (Cilul de Jos) și "Felső-Csil" (Cilul de Sus). După acest an se menționează doar o singură localitate cu numele de Cil și anume Cilul de Jos. În anii 1771-1786 sunt menționate din nou două localități dinstincte [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) sunt menționate ambele localități, localitatea actuală Cil fiind reprezentată de Cilul de Jos, vatra acesteia fiind puțin diferită.[4]


Cil (Cilul de Jos) pe harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele de "Al Csill" (Cilul de Jos), vatra acesteia fiind cea din prezent. În ceea ce privește Cilul de Sus, acesta s-a unit cu localitatea "Bodești", formând Rădeștiul de astăzi, iar Cilul de Jos cu fosta localitate Sarbi, formând Cilul de astăzi [5] [6]


Cil (Cilul de Jos) pe harta franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Localitatea este menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887) 

Cil (Cilul de Jos) pe cea de-a treia ridicare topografică  (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
În continuare urmează prezentarea călătorie realizată în această localitate.


DC35, direcția Cil
După cum spuneam și în postarea anterioară, este timpul să realizăm o altă călătorie în localitatea vecină, pe drumul DC35. Acesta pornește de la gara din Almaș și duce spre Cil, localitate despre care vom vorbi astăzi. Drumul este plin de curbe, acesta urcând din ce în ce mai mult, dar odată ajuns în apropiere de Cil se poate observa o frumoasă priveliște a zonei.


Vedere spre dealul de lângă Laz
Acest drum ajunge după un timp să se "întâlnească" cu DN79A. De aici și până la intrarea în localitate mai este foarte puțin de mers.

DN79A și intrarea în localitatea Cil
După o perioadă se poate observa un alt drum, pe partea dreaptă a DN79A, acesta ducând spre o altă localitate și anume Rădești. Este același DC35 menționat anterior.


DC35, direcția Cil
Distanța dintre cele două localități este de 2km dar cu toate acestea las Rădeștiul în urmă și îmi continui drumul prin localitate.  

Vedere stradală, direcția Almaș
Așezarea localității este una tipică zonei, cu străzi drepte, astfel încât poți să vezi cu ușurință dintr-un capât în altul al satului.

Vedere stradală. Se poate observa și ieșirea din sat spre Bonțești
Ajung în cele din urmă aproape de centrul localității, ca mai apoi să descopăr o clădire, care nu este alta decât școala primară.

Școala primară
Ajungem în cele din urmă și în centrul satului acolo unde avem de văzut trei biserici. Prima dintre acestea este Biserica Baptistă, situată pe partea stângă a drumului, spre Bonțești.


Biserica Baptistă
De cealaltă parte a drumului se află o altă biserică și anume cea penticostală. Nu departe de aceasta poate fi văzut și căminul cultural.

Biserica Penticostală
În imediata apropiere se află și un mic parc, iar lângă acesta putem observa încă o biserică, aceasta fiind Biserica Ortodoxă. Mai jos sunt câteva cuvinte despre aceasta:

După cum spuneam și la început, au existat două localități distincte cu numele de Cil și anume Cilul de Jos și Cilul de Sus. Despre existența unei biserici în Cilul de Jos se vorbește în conscripția lui Sinesie Jivanovici din 1755. Aceasta era din lemn, veche și nesfințită, având hramul Cuvioasa Parascheva. Pe harta iozefină se menționează existența unei biserici, iar conform acesteia ea s-ar fi aflat pe un alt amplasament. În anul 1828, Cilul de Jos cu localitatea vecină Sârbi s-au unit, astfel că vechea biserică a fost demolată. În 1829 se construiește o altă biserică, tot din lemn și având același hram. Interesant este faptul că atât pe harta franciscană (1806-1869) cât și pe a treia ridicare topografică (1869-1887) se menționează existența a două biserici, ambele fiind situate în centrul satului și foarte aproape una de cealaltă. În 1872 se construiește biserica nouă, cea veche fiind demolată. [4][5][6][7]   
  
Biserica Ortodoxă
Odată încheiată și această scurtă vizită în zona bisericilor, a venit timpul să ne întoarcem. De data aceasta nu vom merge la gară, ci în Almaș, locul de unde am pornit inițial.


DN79A, direcția Almaș, la ieșire din Cil 
Vom merge pe DN79A, fiind în acest moment calea cea mai scurtă de a ajunge în Almaș. Bineînțeles, nu ducem lipsă și de peisaje.

Vedere spre direcția Dieci, cu Munții Codru-Moma în fundal  
După ce trecem de cimitir, foarte aproape de intrarea în Almaș, drumul începe să coboare, ajungând ca după un timp să nu mai putem vedea nimic din locurile pe care le-am vizitat anterior.


Aproape de intrarea în Almaș 
Și iată-ne ajunși din nou în centrul localității. De aici drumul nostru continuă spre alte localități. Deși rămâne mereu un semn de întrebare unde va avea loc următoarea călătorie, tocmai din acest motiv sper, că așa cum ați fost alături de mine în această călătorie, puțin mai lungă de altfel, ne vom revedea și în următoarea noastră călătorie, oriunde ar urma să fie aceasta. Să ne auzim cu bine!  

Almaș, Județul Arad

Harta comunei Almaș - Sursa: Google Maps

Almaș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 98 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN79A, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Gurahonț, dar și prin DJ792E din direcția Dieci. Are stație de tren proprie, situată la aproximativ 3km de localitate.

Almaș este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta avand în componență următoarele sate: Cil, Joia Mare și Rădești. Populația localității Almaș este de 1377 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 2532 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Almaș (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1929 de locuitori
În anul 1966 avea 1739 de locuitori, în scădere cu 190 de locuitori
În anul 1977 avea 1770 de locuitori, în creștere cu 31 de locuitori
În anul 1992 avea 1662 de locuitori, în scădere cu 108
locuitori
În anul 2002 avea 1576 de locuitori, în scădere cu 86 de locuitori
În anul 2011 avea 1377 de locuitori, în scădere cu 199 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității Almaș datează din anul 1334 când este întalnită cu numele de "Almos". În 1439 apare cu denumirea de "Almas". Interesant este faptul că în anul 1441 este menționată cu numele de "Felsewalmas" care ar putea însemna "Felsőalmás" și anume Almașul de Sus. Probabil că exista și o localitate cu denumirea de Almașul de Jos. Cert este faptul că în anul 1525 se menționează două localități cu numele de Almaș și anume "Nagh -Nagy- Almas" (Almașul Mare) și "Kys -Kis- Almas (Almașul Mic)". În 1715 este menționată o singură localitate, având denumirea de "Almás" [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) comuna este menționată cu numele de "Almas" iar vatra acesteia este diferită. [4]


Almaș pe Harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu 
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele de "Almás", vatra acesteia fiind cea din prezent [5] 

Almaș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu 
Comuna apare menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)

Almaș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Almaș 


Vedere spre satul Revetiș
Călătoria noastră începe pe Drumul Național 79A, din direcția Joia Mare, la intrarea în localitatea Almaș.


Ieșirea din Almaș, spre Joia Mare
După cum poate ai intuit deja, îmi continui drumul pe același DN79A, cu scopul de a ajunge în centrul satului.

Vedere stradală
Înainte de a ajunge unde mi-am propus, trec mai întâi pe langă Biserica Baptistă. Nu am reușit să aflu anul când a fost construită.

Biserica Baptistă
Drumul nostru își schimbă puțin direcția și anume de la biserica baptistă o luăm în partea dreaptă, iar pe următoarea stradă se află o altă biserică și anume cea penticostală.       


Biserica Penticostală
Ne reîntoarcem pe DN79A și ne continuăm călătoria. La scurt timp după aceasta, ajungem în drept cu școala generală.


Școala Generală "Lazăr Tâmpa"
Peste drum de aceasta se află și grădinița.

Grădinița
Nu departe de acestea se află și primăria.

Primăria
De aici până la biserica ortodoxă mai este doar o "aruncătură de băț" iar din acest motiv voi începe să scriu în următoarele rânduri despre aceasta.


În conscripția lui Sinesie Jivanovici din 1755 se menționează existența unei biserici de lemn veche și care avea hramul "Sfinții Arhangheli". În mod interesant pe harta iozefină nu se menționează existența unei astfel de biserici, decât în localitățile vecine și anume Lunca, Plop și Pleș, localități care vor fi înglobate mai apoi în actuala localitate. Posibil ca aceasta să fi fost demolată între timp, deoarece în 1794 credincioșii înaintează actele necesare pentru obținerea autorizației de a construi o nouă biserică. În anul 1826 se construiește o biserică nouă de piatră cu hramul "Buna Vestire". Pe harta franciscană se menționează existența unei biserici, aceasta fiind situată pe actualul amplasament. În anul 1889 se construiește o nouă biserică, având hramul celei vechi, fiind cea care poate fi observată și în prezent. În fața bisericii se află și o frumoasă fantana cunoscută sub numele de "Fântana Iordanului". [4][5][6][7]

Biserica Ortodoxă și Fântana Iordanului
În apropierea bisericii se află și Valea Almașului. Trecem de aceasta și ajungem astfel pe DJ792E. În cazul meu, decid să merg pe acest drum. De aici se poate ajunge spre două localități, Dieci și Crocna, cea dintâi fiind deja vizitată. Tot pe acest drum se poate ajunge și la gara din Almaș.

DJ792E, direcția Dieci
Trec de baza sportivă lăsând-o în urmă și ajung la ieșirea din sat. De aici și până la gară mai sunt vreo 2km de mers. Se poate observa cu ușurință comuna Dieci și mai îndepărtare satul Laz. Să nu uităm de asemenea și de peisajul care poate fi observat de pe acest drum.


Vedere de pe DJ792E
Ajung în cele din urmă și la gară. Aceasta a ajuns o ruină, fiind abandonată și transformată într-un simplu P.O (punct oprire).


P.O. Almaș
În apropierea gării se află un alt drum care mi-a atras atenția. Acesta este DC35, drum modernizat de altfel și care duce în localitatea vecină, fiind un motiv bun pentru o nouă călătorie și anume în localitatea Cil, călătorie care va fi prezentată în următoarea postare. 

DC35, direcția Cil
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire

[6] Biserici.org - Biserica "Buna Vestire" din Almaș
[7] Vasile V. Rada - Rădești, o așezare multimilenară (volumul I) - pag.102-103

2016-09-23

Păulian, Județul Arad

Harta localității Păulian - Sursa: Google Maps

Păulian este un sat în județul Arad situat la aproximativ 90 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât din direcția Dieci cât și din direcția Sebiș. Între Berindia și Dieci drumul este nemodernizat. Păulian este un sat care aparține de comuna Buteni fiind situat la o distanță de aproximativ 7km de aceasta. De asemenea are și stație de tren proprie. Populația localității Păulian este de 317 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Păulian este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 486 de locuitori
În anul 1966 avea 474 de locuitori, în scădere cu 12 locuitori
În anul 1977 avea 495 de locuitori, în creștere cu 21 de locuitori
În anul 1992 avea 364 de locuitori, în scădere cu 131 de
 locuitori
În anul 2002 avea 340 de locuitori, în scădere cu 24 de locuitori
În anul 2011 avea 317 locuitori, în creștere cu 23 de locuitori [2]


Prima atestare documentară a localității Păulian datează din anul 1552 când este întâlnită cu numele de "Goșd". În anul 1714 este menționată cu o altă denumire și anume "Govoșdia" [3]. Pe harta Iozefină (1763-1787) localitatea este menționată cu numele de "Găvoşdia" iar vatra acesteia este puțin diferită. [4]


Păulian (Găvoșdia) pe Harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele de "Govoșdia", vatra acesteia fiind cea din prezent. [5] 


Păulian (Govoșdia) pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu 
Localitatea apare menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887).

Păulian (Govoșdia) pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
 În cele urmează vom prezenta călătoria noastră prin Păulian.


Drumul spre Păulian
Distanța dintre cele două localități nu este foarte lungă, din acest motiv am ajuns într-un timp relativ scurt în localitatea vecină.

Intrarea în localitatea Păulian
Nu departe de aici se află și Biserica Penticostală. Nu am reușit însă să aflu anul când a fost construită. 


Biserica Penticostală
Îmi continui călătoria pe același drum și anume DJ708. Nu departe de aici există pe partea stângă un drum, acesta fiind drumul care duce spre gară. Ne vom ocupa însă de acest aspect mai târziu.


Vedere stradală
După cum probabil ai intuit deja, scopul este acela de a ajunge la ieșirea din localitate, spre Sebiș. Până atunci însă vom mai scrie despre câteva lucruri pe care le-am văzut aici.  

Vedere stradală (2)
Tot aici se află și căminul cultural împreună cu școala primară. 


Școala primară
Descoperim de asemenea și Biserica Baptistă, situată nu departe de școală. Se pare că aceasta a fost ridicată în anul 1905, conform anului inscripționat deasupra intrării.


Biserica Baptistă
De aici și până la Biserica Ortodoxă mai este puțin de mers, iar din acest motiv voi începe să scriu câteva cuvinte despre aceasta. 

În anul 1755 episcopul Sinesie Jivanovici menționează existența unei biserici, care probabil era construită din lemn și avea hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Pe harta Iozefină apare menționată o biserică care este posibil să fie tot aceeași menționată în anul 1755, aceasta fiind situată pe un alt amplasament, la poalele dealului. În anul 1783 se ridică o altă biserică, având același hram. Pe harta franciscană apare din nou menționată o biserică, pe același amplasament, satul  fiind deja sistematizat. În 1906 se ridică o nouă biserică, aceasta fiind amplasată pe locul unde se află și astăzi. [4][5][6] 


Biserica Ortodoxă
Ajung în cele din urmă și la ieșirea din localitate... sau intrarea în aceasta, după cum se poate vedea în următoarea imagine.


Intrarea în localitate, dinspre Sebiș
De aici,drumul merge mai departe spre orașul Sebiș, acesta ajungând să fie foarte aproape de calea ferată, nu departe de locul unde mă aflam inițial.


Calea ferată și DJ708, direcția Sebiș
Deoarece trebuia să ajung la gară, am decis să mă reîntorc pe calea ferată. Nu era nici un tren în acel moment, având astfel "cale liberă". 


Calea ferată... din nou
După o lungă perioadă de mers pe calea ferată, ajung în cele din urmă și la gară, cu scopul de a aștepta trenul și de a merge spre alte orizonturi, încheind astfel și acest capitol.


Stația de tren și finalul călătoriei
[6] Episcopia Aradului - Parohia Livada - Păulian

Satu Mare, Județul Arad

Satu Mare este un sat în județul Arad situat la aproximativ 38 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de co...