2017-07-06

Iosaș, Județul Arad


Iosaș este un sat în județul Arad situat la aproximativ 106 km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Gurahonț fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ708 atât din direcția Gurahonț cât și dinspre Pescari. Nu are stație de tren proprie. Populația localității Iosaș este de 239 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Iosaș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 357 de locuitori
În anul 1966 avea 328 de locuitori, în scădere cu 29 de locuitori
În anul 1977 avea 339 de locuitori, în creștere cu 11 locuitori
În anul 1992 avea 273 de locuitori, în scădere cu 66 de
 locuitori
În anul 2002 avea 266 de locuitori, în scădere cu 7 locuitori
În anul 2011 avea 239 de locuitori, în scădere cu 27 de locuitori
 [2]

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1386 când apare menționată cu denumirea de Josaas. De-a lungul vremii așezarea apare menționată sub diverse forme. Interesant este faptul că denumirile menționate nu se aseamănă deloc cu cea actuală, cum ar fi: Ozzoyfalwa (1439); Wazzwyfalwa (1525). Un alt aspect interesant este legat de anii 1553 și 1561 când sunt menționate două localități distincte cu numele de Iosaș: Alsójószás (Iosașul de Jos) și Felsőjószás (Iosașul de Sus). În anul 1597 apare menționată o singură localitate, Jószás. Posibil ca în această perioadă cele două așezări să se fi unit. Deși numele localității este Iosaș, el mai apare menționat și ca Iosași (1932). [3]

Pe Harta Iozefină așezarea apare menționată cu denumirea de Joszas (?) și nu era încă sistematizată.


Iosaș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană, așezarea apare cu denumirea de Joszás și era sistematizată.

Iosaș, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare cu denumirea de Jószás.

Iosaș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google maps
în cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Iosaș.


DJ708, direcția Iosaș
După ce am terminat de vizitat cele două așezări, Gurahonț și Iosășel, ne vom îndrepta atenția spre următoarea noastră destinație și anume Iosaș. Pentru a ajunge în sat vom merge pe DJ708. Nu durează mult timp și trecem peste un pod. 

Podul
În imaginea de mai sus se poate observa și un deal, în partea dreaptă a drumului. Imediat după ce am ieșit de pe pod, observăm niște trepte, în partea dreaptă. Urcăm pe aceste trepte pentru a vedea unde ne vor duce acestea.


Vedere asupra treptelor, cu DJ708 în fundal
După cum poate ți-ai dat seama, ajungem sus, pe deal. Odată ajunși acolo, ni se deschide o frumoasă panoramă asupra zonei, în special în direcția localității Gurahonț.

Crișul Alb + Gurahonț în fundal
Ne întoarcem privirea în partea stângă unde putem vedea și biserica din Iosășel, împreună cu așezarea în sine.


Vedere spre Iosășel
Revenim la drumurile noastre, momentan aflându-ne pe o potecă.

Tot mai sus
Și începem a urca. Dar după urcat trebuie să mai și coborâm. Deși dealul este mai abrupt pe partea cu drumul, nu aceeași situație se întâmplă acum când ne apropiem însă de sat, drumul devenind mai ușor de parcurs.


Drumul spre sat
Totuși avem o vedere bună asupra zonei și de aici. 

Vedere panoramică
În fine, intrăm în cele din urmă în sat.

Intrarea în Iosaș
În apropierea Iosașului se află și localitatea Feniș, pe care însă o vom vizita într-o altă zi.


DJ708, direcția Feniș
Drumul (DJ708) face în cele din urmă o curbă la stângă. În partea dreaptă a acestuia însă se află Biserica Baptistă.


Biserica Baptistă
În partea stângă a drumului se află și Biserica Ortodoxă. În anul 1755 satul nu avea biserică și era filie la Feniș. În anul 1810 se construiește o biserică de lemn cu hramul Bunavestire. În 1948 Vechea biserică de lemn este înlocuită cu actuala biserică, care poartă hramul cele vechi. [4]

Biserica Ortodoxă
Peste drum de biserică se află și clădirea căminului cultural.


Căminul cultural
Dacă înainte drumul o lua în partea stângă, de data aceasta el face o curbă la dreapta. Se observă de aici cum drumul începe să urce, încet dar sigur.


Vedere stradală
În depărtare se observă și câțiva nori de ploaie, care se îndreaptă în direcția noastră. Momentan însă nu sunt chiar așa de aproape de locul unde ne aflăm.


Vedere stradală
Trecem de cimitir și aruncăm o ultimă privire în direcția localității Feniș. Ne aflăm la ieșirea din Iosaș. Acestea fiind spuse, ne încheiem călătoria noastră prin aceste locuri... pentru moment.

Vedere spre Feniș, cu dealul de lângă Laz în fundal
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum - Dicţionarul istoric şi administrativ al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Iosaș
[4] Biserici.org - Iosaș: Biserica Bunavestire

Gurahonț, Județul Arad


Gurahonț este o comună în județul Arad situată la aproximativ 104 km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN79A atât dinspre Almaș cât și dinspre Pleșcuța și prin DJ708 dinspre Pescari dar și dinspre Mădrigești. Are în componență următoarele sate: Bonțești, Dulcele, Feniș, Honțișor, Iosaș, Mustești, Pescari, Valea Mare și Zimbru. Are stație de tren proprie. Populația localității Gurahonț, fără satele aparțiătoare este de 3973 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. Fără localitățile componente are 1806 locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Gurahonț, fără satele aparținătoare, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 1278 de locuitori
În anul 1966 avea 1418 locuitori, în creștere cu 140 de locuitori
În anul 1977 avea 2039 de locuitori, în creștere cu 621 locuitori (la acest recensământ a fost adăugată și populația totală a fostei localități Iosășel)
În anul 1992 avea 2160 de locuitori, în creștere cu 121 de locuitori

În anul 2002 avea 2020 de locuitori, în scădere cu 140 de locuitori
În anul 2011 avea 1806 locuitori, în scădere cu 214 locuitori
 [2]



Prima atestare documentară a localității datează din anul 1386 când este menționată cu denumirea de Hunc. De-a lungul timpului aceasta mai apare menționată sub diverse forme și anume: Hunnczteu (1439); Hontheu (1441); Honczfalwa (1464); Gurahoncz (1518) ; etc. Istoricul localității este legat de mai multe evenimente, printre care răscoala răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan din 1784 și la revoluția din 1848, la ambele participând locuitori ai acestei zone. La Iosășel a fost spânzurat și prefectul Ioan Buteanu, în 1849, el fiind unul dintre cei care au militat pentru drepturile poporului român din Transilvania. [3][4]

Înainte de a trece la analiza hărților trebuie menționat un aspect și anume că în prezent fosta localitate Iosășel este acum o stradă aparținătoare comunei Gurahonț. Pe Harta Iozefină se observă că cele două localități erau separate, situație care va persista și în deceniile următoare. În fine, Gurahonț apare cu denumirea de Gura Honcz iar Iosășel cu denumirea de Iofzasel (?).

Gurahonț și Iosășel, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană, cele doua așezări apar cu denumirile de Gurahontz respectiv Joszáshely. Se poate observa pe hartă și localitatea vecină Iosaș.

Gurahonț și Iosășel, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 cele două așezări apar menționate astfel: Gurahonc respectiv Jószáshely.


Gurahonț și Iosășel pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Cele două așezări sunt menționate pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a celor două localități.

Harta actuală. Zona în roșu este reprezentată de către fosta localitate Iosășel, actualmente strada cu același nume
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Gurahonț.

Gara Gurahonț
Ne începem călătoria, așa cum ne-am obișnuit, de la gară. De aici vom ajunge pe Drumul Gării, care ne va duce spre centrul localității.


Strada Gării, vedere spre gară
Tot pe această stradă se află și Biserica Baptistă Golgota.

Biserica Baptistă Golgota
Ajungem pe strada Iuliu Maniu, la intersecție cu strada Gării

Strada Iuliu Maniu
Intrăm în cele ce urmează pe strada Avram Iancu, unde descoperim și clădirea primăriei.

Primăria
Nu departe de primărie se află și Biserica Ortodoxă cu hramul Bunavestire. Despre istoricul acestei biserici aflăm următoarele detalii și anume că în anul 1755 se menționează existența unei biserici cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe care a fost înlocuită cu o alta tot din lemn, în anul 1779. În anul 1849 se construiește o altă biserică, de data aceasta din piatră, care la rândul ei a fost înlocuită cu actuala, ridicată în anul 1996. [5]

Biserica Ortodoxă
Ajungem pe strada Ioan Buteanu, unde se află amplasată și Biserica Adventistă, peste drum de cea ortodoxă.


Biserica Adventistă
Ne aflăm după cum spuneam și anterior pe strada Ioan Buteanu. Tot pe această stradă se află și Liceul Teoretic Ioan Buteanu.

Liceul Teoretic Ioan Buteanu
De pe această stradă o vom lua în partea stângă, pe strada Iuliu Maniu

Strada Iuliu Maniu
Tot pe această stradă se află amplasată și Biserica Romano-Catolică. Din păcate nu am reușit să descopăr informații legate de istoricul acesteia.

Biserica Romano-Catolică
De pe strada Iuliu Maniu o vom lua pe strada Poienilor, în partea dreaptă.

Strada Poienilor
Mai apoi vom ajunge vom pe strada Parcului, care, după cum îi spune și numele, ne va duce la un parc, fiind vorba despre Parcul Dendrologic.


Intrarea în parc
La intrarea în parc se află și un castel, construit în secolul al XIX-lea în stil neoclasic. [6]


Castelul din Gurahonț
Intrăm astfel în parc și de asemenea să scriem și câteva cuvinte despre istoricul acestuia. Este cunoscut sub numele de Parcul Dendrologic Arboretum Silva. La momentul vizitei noastre (Iulie 2017), intrarea în parc este gratuită.


Vedere din parc
Primele încercări de plantare au avut loc în anul 1885 ca mai apoi în anul 1968 parcul să fie extins și transformat într-unul dendrologic, la inițiativa lui Ștefan Eusebiu.


Prin parc
Odată extins parcul se va ajunge la suprafața de 4ha. În prezent în parc se află aproximativ 2600 de specii de arbori, dintre care 500 sunt exemplare rare sau unicate. Tot în incinta parcului se află și un lac, de dimensiuni mai reduse. [7]


Lacul
Este timpul să lăsăm parcul în urmă. În parc mai există o a doua ieșire (sau intrare), astfel că după ce ieșim pe aceasta ajungem pe strada Poienilor, în apropierea unui pârău a cărui nume nu am reușit să îl aflu.


Vedere asupra pârâului
Pe această stradă, puțin mai departe de locul unde am ieșit din parc,se află și sala de sport.


Sala de sport
Tot de pe această stradă vedem și clădirea spitalului.


Spitalul
Ajungem din nou pe strada Iuliu Maniu, iar mai apoi pe strada Gării. Odată ajunși pe strada Gării, o vom în partea stângă pe un alt drum, care ne va duce la DN79A (Drumul Național 79A)


Drumul Național 79A, direcția Gura Văii 
Trecem de calea ferată Arad-Brad și ajungem în cele din urmă la podul peste Crișul Alb. În partea stângă a acestui pod se află un altul de dimensiuni mai mici, fiind destinat doar accesului pietonal.


Podul peste Crișul Alb
Trecem de pod pentru ca apoi să descoperim un soclu, pe care era amplasată statuia lui Ioan Buteanu. Soclul e, statuia ba. Ce sa întâmplat cu ea, nu se știe

Soclul pe care era amplasată statuia
Ieșim de pe DN79A și intrăm pe DJ708. Aici se amplasată troița lui Ioan Buteanu, nu departe de podul pietonal. Monumentul este amplasat nu departe de locul unde a fost spânzurat Ioan Buteanu, prefectul Zărandului, împreună cu preotul din Iosaș și primarii din Iosaș și Iosășel. Aceștia au fost spânzurați la data de 23 Mai 1849 la inițiativa maiorului Hatvany. Inițial, osemintele lui Buteanu au fost amplasate în cimitirul din Gurahonț, ca mai apoi în anul 1924 să fie mutate în cimitirul din Țebea. [8]

Troița lui Ioan Buteanu
Lăsăm troița în urmă și intrăm în continuare pe strada Iosășel, care nu este altceva decât fosta localitate cu același nume, actualmente parte componentă a comunei Gurahonț.


Strada Iosășel
Pe aici trece și DC38 (Drumul Comunal 38). Pe acest drum se poate ajunge la Zimbru

Strada Iosășel (DC38)
În cele din urmă descoperim și Biserica Ortodoxă. La mijlocul secolului al XVIII-lea este menționată o biserică veche de lemn, într-un loc numit la Bisericuță. La acea vremea satul era așezat pe o altă vatră. După sistematizarea satului a fost mutată și biserica. Din cauza faptului că biserica devenise neîncăpătoare, a fost construită actuală biserică de lemn în anul 1898. Are hramul Nașterea Maicii Domnului. [9]

Biserica Ortodoxă Iosășel
Aruncăm o privire asupra drumului pe care am sosit aici...


Strada Iosășel, vedere spre Gurahonț
...pentru ca mai apoi să ne reîntoarcem, tot pe același drum, înapoi pe DJ708. Unde ne va duce acest drum, vom vedea în postarea următoare.

Vedere spre Gurahonț
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum - Dicţionarul istoric şi administrativ al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Gurahonț
[4] Virtual Arad County - Gurahonț
[5] Biserici.org - Gurahonț: Biserică Bunavestire
[6] RomanianResorts.ro - Castelul din Gurahonț
[7] CNIPTArad - Parcul Dendrologic Arboretum Silva Gurahonț
[8] Wikipedia.org - Troița lui Ioan Buteanu
[9] Biserici.org - Gurahonț: Biserica de lemn Iosășel

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...