2017-05-30

Târnova, Județul Arad


Târnova este o comună în județul Arad situată la aproximativ 43 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face atât prin DJ792C din direcția Măderat dar și dinspre Șilindia cât și prin DJ792D din direcția Chier. Mai există și alte drumuri care pornesc spre Târnova din alte localități, cum ar fi Agrișu Mare, Dud, Drauț și Arăneag. Are stație de tren proprie cu denumirea de Târnova Zărand, situată fiind la aproximativ 2-3km de Târnova.

Târnova
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele localități: Agrișu Mare, Arăneag, Chier, Drauț și Dud. Populația comunei Târnova, fără localitățile componente, este de 1667 de locuitori, iar împreună cu localitățile componente are 5935 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Târnova, fără localitățile aparținătoare, este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 2496 de locuitori
În anul 1966 avea 2255 de locuitori, în scădere cu 241 de locuitori
În anul 1977 avea 2126 de locuitori, în scădere cu 129 de locuitori
În anul 1992 avea 1888 de locuitori, în scădere cu 238 de
locuitori
În anul 2002 avea 1868 de locuitori, în scădere cu 20 de locuitori
În anul 2011 avea 1667 de locuitori, în scădere cu 201 locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din anii 1406-1409 când apare menționată cu denumirea de Thernova. Un lucru interesant este faptul că în 1490 apare cu denumirea de Alsóthernova (Târnova de Jos). Posibil să fi existat și Târnova de Sus. Din documentele vremii reiese că această zonă a fost mereu locuită de români. Localitatea era înainte împărțită în două, cele două părți fiind situate deoparte și de alta a drumului de la Arad la Buteni. Partea dinspre Nord se numea Apres iar cea din spre sud se numea Almaș. În jurul anului 1700 aceste două părți se contopesc. Numele de Târnova provine din limba latină, Tera însemnând pământ iar Nova însemând nou, adică pământul nou. [3][4] 

Pe Harta Iozefină localitatea apare menționată cu denumirea de Ternava, iar conform hărții aceasta era situată pe aceeași vatră.   


Târnova pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană (1819-1869) apare cu denumirea de Ternova fiind deja sistematizat.  

Târnova pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) localitatea apare menționată cu aceeași denumire la fel ca și pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000.

Târnova, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Apare menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității. 

Harta comunei Târnova
Sursa - Mapire.eu

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Târnova.

Drumul de la gară
De la gară până la intrarea în Târnova trebuie parcursă o distanță de aproximativ 2-3km însă vom avea destule de văzut până la sosirea noastră în localitate. Până atunci însă ne vom continua călătoria pe drumul care pornește din spatele gării.


Drumul de la gară... vedere spre Târnova
După cum spuneam și anterior drumul este unul destul de lung dar nu ne dăm bătuți. De pe acest drum se poate observa și Vârful Highiș care atinge o altitudine de 799 de metri (alte surse 793), făcând parte din grupa Munților Zărand. [5][6]


Vedere asupra Vârfului Highiș
Tot de aici se poate vedea cu ușurință și Dealul Mocrii situat fiind în apropierea localității Mocrea și care atinge o altitudine maximă de 378 de metri. [7]   


Vedere spre Dealul Mocrii
După o perioadă de mers ajungem la intrarea în Târnova.

Intrarea în Târnova - vedere spre gară
Drumul de la gară ne face legătura cu Drumul Județean 792C (DJ792C) astfel încât ajungem după o scurtă perioadă și pe acesta.


DJ792C, spre Târnova
Iată-ne ajunși în Târnova, în adevăratul sens al cuvântului. Ne continuăm călătoria pe același DJ792C menționat anterior.


Vedere stradală / DJ792C

Ajungem la o răscruce de drumuri. Aici putem observa în partea stângă și primăria.

Primăria comunei Târnova
Ne continuăm călătoria pe același drum, adică pe DJ792C. Trecem de poștă și ne apropiem din nou de o intersecție.    

Vedere stradală
Odată ajunși la această intersecție o luăm în partea dreaptă pe o altă dreaptă și ne continuăm călătoria pe această stradă. 

Vedere stradală
Nu durează mult timp și ajungem să observăm și o biserică. Odată ajunși pe strada cu aceasta o vom lua în partea stângă pentru a ne apropia de ea.

De-a lungul străzii
Iată-ne ajunși și la Biserica Ortodoxă din sat, biserică despre care vom scrie în următoarele rânduri. 

Biserica Ortodoxă
După cum scriam și la începutul postării, locuitorii acestor meleaguri au fost mereu credincioși de rit răsăritean, adică ortodocși. Se încearcă, sub stăpânire austro-ungară, catolicizarea populației, credincioșii acestei localități trecând la legea Unită (Greco-Catolică). Însă acest lucru nu a durat multă vremea, deoarece ei au revenit la credința ortodoxă după este și menționat de către Mosutiu Dimitrie între 1849-1850: "poporenii acestui loc au fost 14 ani sub lege unita, iar la anul 1848 cu prilejul revolutiei, s-or intors toti la legea gerco-catolica neunita dobandind si biseriva si scoala". Aceștia au avut și o biserică care se afla la 200 de metri spre răsărit față de locul unde se află actuala biserică. În cele din urmă aceștia și-au construit o altă biserică, cea actuală, între anii 1868-1869. Inițial acoperișul a fost construit din șindrilă fiind înlocuit în anul 1908 cu un acoperiș din tablă zincată. Tot atunci au loc și reparații capitale ale bisericii. [4][8]


O altă perspectivă

Ne reîntoarcem pe aceeași stradă pe care am fost inițial (vezi a patra poză, începând de aici). Trecem de prima intersecție și ajungem la doua, de unde o vom lua în partea stângă. Aici vom descoperi și Biserica Penticostală.

Biserica Penticostală
Ne continuăm călătoria pe această stradă de unde vom ajunge pe Drumul Județean 792D (DJ792D). Aici putem deja observa și biblioteca comunei Târnova cunoscută sub numele de Biblioteca Comunală Choisy le Roi. Motivul alegerii numelui este menționat pe o placă, amplasată pe fațada principală a clădirii unde se menționează următoarele: La 11 VI 1998 s-a semnat protocolul de înfrățire dintre orașul francez Choisy le Roy și comuna Tîrnova ca rezultat al bunelor relații. Cons. local Tîrnova a hotărît ca biblioteca comunală să poarte numele orașului înfrățit 14 V 2005. Aceasta poate fi observată și în imaginea de mai jos.


Biblioteca comunei împreună cu placa informativă
În imediata apropiere se află și Școala Gimnazială din Târnova.


Școala Gimnazială
Ne reîntoarcem din nou pe DJ792C și vom ajunge foarte aproape de drumul spre gară. De data aceasta însă nu o vom lua direct pe acesta, ci vom merge mai pe ocolite, mergând prima dată pe o stradă care pornește din DJ792C, iar mai apoi o vom lua pe câmp pentru a ajunge pe drumul gării.


Vedere stradală... la marginea satului
După o perioadă de mers o vom lua pe câmp de unde vom ajunge pe drumul gării, lucru menționat de altfel și în rândurile anterioare. Revedem aceleași peisaje, același drum cu unicul scop de-a ajunge la gară.

Vedere asupra bisericii ortodoxe din satul Chier
După o perioadă lungă de mers ajungem în cele din urmă și la gară cunoscută sub numele de Târnova Zărand. Nu era sosit nici un tren la acel moment dar acest lucru urmează să se schimbe în curând.


Gara Târnova Zărand
Sosește în cele din urmă și trenul de la Arad acompaniat la scurtă perioadă de trenul care pleacă spre Arad, cel din urmă fiind cel de care suntem interesați. Încheiem și această călătorie pe același ton optimist și cu aceeași speranță că ne vom reîntâlni din nou într-o altă călătorie. Să auzim numai de bine!


Ca de final..
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Virtual Arad County - Târnova
[5] Descoperă România - Munții Zărandului – harta, descrierea zonei montane și a traseelor principale
[6] Alpinet.org - Vârful Highiș (793) (793m)
[7] Wikimapia.org - Dealul Mocrii
[8] Arhiepiscopia Aradului - Parohia Târnova

2017-05-26

Chișineu-Criș, Județul Arad


Chișineu-Criș este un oraș în județul Arad situat la aproximativ 44 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN79A atât dinspre Sintea Mare cât și dinspre Socodor, prin E671/DN79 atât din direcția Zerind cât și dinspre Nădab. Are stație de tren proprie, atât în Sântana cât și în cartierul Pădureni. Cea din urmă însă nu mai este folosită. Orașul s-a format prin unirea celor localități, Pădureni (Erdőhegy) și Ineul Mic (Kis-Jenő).

Chișineu-Criș
are în componența sa o singură localitate și anume Nădab. Populația orașului Chișineu-Criș este de 6194 de locuitori, iar împreună cu localitatea componentă mai sus menționată, are o populație de 7987 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. [1]

Populația istorică a orașului Chișineu-Criș, fără localitatea componentă, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 5479 de locuitori
În anul 1966 avea 6406 locuitori, în creștere cu 927 de locuitori    
În anul 1977 avea 6645 de locuitori, în creștere cu 239 de locuitori
În anul 1992 avea 7156 de locuitori, în creștere cu 511
locuitori
În anul 2002 avea 6556 de locuitori, în scădere cu 600 de locuitori
În anul 2011 avea 6194 de locuitori, în scădere cu 362 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1202 când este în întâlnit cu denumirea de Jeneu. Pădureni, astăzi parte a orașului, apare menționat pentru prima dată în 1378 sub denumirea de Erdeuhegh. De-a lungul vremii orașul apare menționat sub diverse forme și anume: Ienev (1333), Jenev (1334), Jenew (1338, 1426, 1469), etc. [3]

Din Cântecul de jale al călugărului Rogerius aflăm faptul că populația de aici s-a organizat împotriva invaziei armatei tătare, condusă fiind de cnezi români care aveau fortificații puternice. Luptele au fost crâncene, dar tătarii au reușit în cele din urmă să învingă. La Nădab a existat o cetate medievală, menționată fiind de abia în anul 1481. De această cetate, pe lângă cea de la Zărand, a depins dezvoltarea localității. Localitatea este amintită în anul 1558 sub numele de Jenew, situată fiind pe malul drept al Crișului Alb. Distrusă fiind de către turci, aceasta se reface după anul 1560, iar după anul 1700 se dezvoltă o așezare mai mare, tot pe malul drept al Crișului. 

Localitatea este amintită în anul 1713 ca târg și centru meșteșugăresc. În 1715 este menționat pentru prima dată cu denumirea de Kis-Jenő (Ineul Mic). În 1734 are loc răscoala lui Petru Seghedinaț din Pecica, comandant al uneia dintre unitățile situate pe raza teritoriului de azi a orașului Pecica. Au loc revolte ale țăranilor și grănicerilor, nemulțumiți că le-au fost luate drepturi care le-au fost garante de Curtea din Viena, drepturi cum ar fi cele religioase, de a-și alege voievodul și dreptul de posesie a pământurilor. De asemenea, habsburgii aveau dorința ca aceștia să renunțe la religia ortodoxă. Toate acestea au condus la izbucnirea revoltei. [5][6]

Răsculații doreau să ocupe Aradul și să se îndrepte spre Oradea. Odată cu arestarea lui Pero, armata acestora se retrage către Chișineu-Criș, la aceștia adăugându-se țărani din toate satele. În cele din urmă bătălia finală s-a dat la Pădureni în data de 9 Mai, aceștia fiind  înfrânți de către armata imperială. Au fost uciși peste 700 de răsculați iar 169 dintre ei au fost luați prizonieri. Pădureniul (sau Erdeișul) a fost incendiat și jefuit. Pero a fost condamnat la moarte și executat. [5][6]

În secolul al XIX-lea au loc mișcări revoluționare prin care se încearcă introducerea limbii române în administrație, recunoașterea naționalității românilor, etc. Pe câmpul de la Chișineu-Criș are loc în 1848 o confruntare între forțele românești, formate din peste 2000 de oameni și cele maghiare. Tot de aici au pornit în anul 1918 peste 100 de delegați cu scopul de a participa la Marea Unirea de la Alba Iulia. [7][8] 

În privința hărților acesta apare pe Harta Iozefină cu denumirea de Kis-Jenő iar Pădureniul apare cu denumirea de Erdőhegy. Ambele erau situate în imediata apropiere a Crișului Alb, Ineul Mic pe malul drept al acestuia iar Pădureniul pe malul stâng.

Chișineu-Criș și Pădureni, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu 
Pe Harta Franciscană (1819-1869) cele două așezări apar menționate cu aceleași denumiri la care se adaugă și denumirile românești Erdieș și respectiv Kișeneu. În acea perioadă așezare era deja sistematizată, dar dimensiuni mai mici față de cea din prezent.

Chișineu-Criș și Pădureni, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apar menționate cu aceleași denumiri la fel ca și pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000. O mică diferență există la denumirile în românește când Pădureni apare cu denumirea de Erdieșiu iar Chișineu cu denumirea de Chișeneu.  

Chișineu-Criș și Pădureni, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Sunt menționate pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.


Chișineu-Criș și Pădureni, pe harta din anul 1941
Sursa - Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a orașului. 


Harta actuală a orașului Chișineu-Criș și a cartierului Pădureni
Sursa - Google Maps

În cele din urmă vom prezenta călătoria noastră prin Chișineu-Criș. 


Drumul de la gară... vedere spre gară
Ne începem călătoria de la gară, de unde vom ajunge pe Strada Gării sau DN79A. De aici ne vom continua drumul spre centrul orașului.

EDIT: La scurt timp după ce ajungem pe DN79A se poate observa pe partea stângă o biserică, aceasta fiind Biserica Greco-Catolică. Piatra de temelie a s-a pus în data de 2 Mai 2010 iar în anul 2012 are loc sfințirea acesteia. Tot aici se poate observa și Grupul Școlar Chișineu-Criș, aflat pe partea dreaptă. Imaginile vor fi disponibile în curând. [9]  


Strada Gării / DN79A
Odată ajunși la capătul acestei străzi, putem observa și primăria orașului fiind situată în imediata apropiere. 


Primăria orașului Chișineu-Criș
Părăsim strada pe care ne-am aflat anterior și o luăm în partea dreaptă pe Strada Înfrățirii (sau DN79/E671).


Strada Înfrățirii (DN79/E671), direcția Zerind
Tot pe această stradă poate fi observată și Biserica Baptistă Emanuel. Prima femeie s-a botezat în anul 1893 și s-a numit Ilieș. Mai târziu au mai urmat două femei și anume sora Gall și Pispok. În 1894 s-au botezat încă cinci membrii, iar în 1905 deja erau 50 de membrii. Între 1942 și 1944 biserica este închisă din ordinul autorităților devenind depozit pentru echipamente militare. Între 1983 și 1989 are loc renovarea clădirii bisericii. [10]

Biserica Baptistă Emanuel
Este timpul să ne reîntoarcem. Trecem din nou pe lângă primărie, iar după o scurtă perioadă de mers o vom lua din nou în partea dreaptă, dar de data aceasta pe o altă stradă și anume Strada Teilor. Odată trecuți de spital vom descoperi și Biserica Ortodoxă.  


În anul 1739 se pomenește despre existența unei biserici de lemn care avea hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În 1774 este înaintată de către credincioși cererea de aprobare pentru construirea unei biserici noi iar în toamna anului 1775 se începe construcția acesteia, având hramul Înălțarea Domnului, fiind cea care dăinuie și astăzi. Nu se cunoaște numele celui care a zidit biserica. Preotul primei biserici din Chișineu-Criș s-a numit Nicolae, menționat fiind în prima jumătate a sec. al XVIII-lea. În anul 1975 are loc refacerea exteriorului, iar între 1999 și 2000 se refac picturile din interiorul bisericii. [11]   

Biserica Ortodoxă Înălțarea Domnului
Ne reîntoarcem pe strada Înfrățirii și ne vom continua drumul pe aceasta, în direcția cartierului Pădureni.

Strada Înfrățirii (DN79/E671)
Ajungem în cele din urmă în apropierea podului peste Crișul Alb, dar nu înainte de a scrie câteva cuvinte despre biserica care se află în apropierea acestuia și anume Biserica Romano-Catolică.

Biserica Romano-Catolică a fost construită în anul 1777. Turnul bisericii a fost bombardat în timpul celui de-al doilea război mondial acesta fiind refăcut mai târziu. Biserica și casa parohială au fost de-a lungul vremii renovate. Casa parohială a fost folosită înainte de 1989 ca și internat apoi ca dormitoare pentru muncitori. [13]

Biserica Romano-Catolică
Ne îndreptăm în cele ce urmează spre podul peste Crișul Alb pe care îl vom parcurge în cele ce urmează.


Strada Înfrățirii, vedere de pe pod
De pe acest pod se deschide o frumoasă priveliște asupra Crișului Alb.


Vedere asupra Crișului Alb
Odată trecuți de podul peste Crișul Alb ne vom afla la intrarea în Pădureni, despre care vom scrie în continuare.


Pădureni


După cum spuneam și anterior, odată ce am trecut podul peste Crișul Alb vom intra în Pădureni, astăzi parte componentă a orașului. Ce ne va capta atenția din prima este Biserica Reformată situată foarte aproape de podul mai sus menționat.    

În anul 1702 este amintită parohia reformată din Pădureni. Mai târziu, aceasta este jefuită de către sârbi în 1735. Începând cu sec. al XVIII-lea Chișineul se recatociliează, aspect datorat expansiunii Imperiului Habsburgic. Din acest motiv, cele două așezări devin proprietatea Ducelui de Modena cu numele de Raynald.

Prin Edictul de Toleranță din 1781 se permite credincioșilor reformați să își practice religia. Astfel că între 27 mai-14 noiembrie 1784 credincioșii audc modificări capelei fostului prinț Raynald și o folosesc ca și biserică reformată. În 1873 se fac lucrări pentru mărirea bisericii. Aceasta este mai târziu demolată, construcția acesteia fiind gata în 1939. Demolarea și construcția acesteia au durat doar nouă luni. Au loc renovări ale acesteia între 1970 și 1992. [12]

Biserica Reformată
În continuare, ne vom îndrepta pe strada Tudor Vladimirescu (DN79A) unde vom descoperi o altă biserică și anume Biserica Adventistă, aceasta fiind înființată în anul 2000. [13]


Biserica Adventistă
Lăsăm această biserică în urmă și ne vom îndrepta spre strada Privighetorii. Putem observa deja pe partea stângă o altă stradă și anume strada Ana Ipătescu. Din nou descoperim o altă biserică dar de data aceasta vorbim despre o sinagogă. O sinagogă a existat pe strada Ciocârliei dar care a fost demolată în anii '70. Nu am reușit însă să aflu detalii despre cea din imaginea de mai jos. Cine deține mai multe informații este rugat să mă contacteze. [13]


Fosta sinagogă
Ieșim de pe această stradă și ajungem din nou pe DN79/E671. De aici ne continuăm călătoria spre ieșirea din Pădureni. Tot pe această stradă se află și Biserica Ortodoxă din Pădureni.



Se crede că biserica din Pădureni datează din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea și că ar fi mai veche decât cea din Chișineu-Criș. Documentele menționează existența unei construcții masive având grosimea peretelui de un metru. Turnul bisericii are înălțimea de 15 metri iar stilul bisericii este unul neobaroc. În timpul zidirii casei parohiale din Pădureni în anul 1935, au fost descoperite numeroase schelete umane și animale, pe lângă acestea adăugându-se și armele care au aparținut răsculaților conduși de Petru Seghedinaț și care a fost înmormântat în zonă după înfrângere. În anul 1935 biserica a fost restaurată. [12]  

Biserica Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Ne aflăm în continuare pe DN79/E671 drum pe care ne vom continua călătoria. 

DN79/E671... împreună cu grădinița din Pădureni
Ajungem în cele din urmă în apropierea căii ferate, mai exact calea ferată Nădab-Grăniceri, aici aflându-se și stația din Pădureni. Nu era nici un tren în acel moment pe acolo...   

Calea ferată Nădab-Grăniceri, direcția Nădab
... pentru că pe acea rută nu mai circulă nici un tren. Ruta respectivă deservea următoarele localități: Pădureni, Socodor, Șiclău și Grăniceri.

Gara din Pădureni (Aprilie 2017)
Pe hărțile vechi linia trecea dincolo de graniță ajungând în orașul Elek din Ungaria iar mai apoi se unea cu linia de la Curtici la Budapesta în Kétegyháza, după cum se poate vedea și pe harta de mai jos. În prezent, aceasta complet desfințată între Grăniceri și Kétegyháza.

Calea ferată ajungea la Kétegyháza prin Elek, reprezentată fiind pe a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
Este timpul să ne reîntoarcem. Revedem din nou aceleași străzi, aceleași biserici, același peisaj, cu unicul gând de a ajunge înapoi la gară.


Drumul de întoarcere
Ajungem în cele din urmă și la gară, urmând a încheia și această călătorie. Acestea fiind spuse să sperăm că ne vom revedea cu bine și să auzim... numai de bine!


Gara din Chișineu-Criș
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Stela Matiuț - De la Crisius la Chișineu-Criș - Contribuții Monografice pag. 37
[5] History Cluj - MIŞCAREA LUI PETRU SEGHEDINAŢ DIN ZONA MUREŞULUI DE JOS (1735)
[6] Ibidem p.39
[7] Ibidem p.41
[8] Ibidem p.48
[9] Parohii și comunități greco-catolice românești - Parohia Greco-Catolică din Chișineu-Criș, Arad 
[10] Ibidem p.150
[11] Ibidem p.145-146
[12] Ibidem p.148-149
[13] Ibidem p.151-152

Stamora Germană, Județul Timiș

Stamora Germană este un sat în județul Timiș situat la aproximativ 56 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Acesta ap...