2017-06-30

Sânnicolau Mare, Județul Timiș


Sânnicolau Mare este un oraș în județul Timiș situat la aproximativ 66 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face pe mai multe drumuri, din acest motiv recomand utilizarea unei hărți. Are stație de tren proprie. Populația orașului Sânnicolau Mare este de 12312 locuitori, conform datelor recensământului din 2011. [1]

Populația istorică a orașului Sânnicolau Mare este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 9956 de locuitori
În anul 1966 avea 11428 de locuitori, în creștere cu 1472 de locuitori
În anul 1977 avea 12811 locuitori, în creștere cu 1383 de locuitori
În anul 1992 avea 13083 de locuitori, în creștere cu 272 de
 locuitori
În anul 2002 avea 12914 locuitori în scădere cu 169 de locuitori
În anul 2011 avea 12312 locuitori, în scădere cu 602 locuitori 
[2]

Așezarea s-au dezvoltat în paralel cu cetatea Morisena, situată nu departea de aceasta. De asemenea, așezarea a făcut parte din componența cetății pentru o lungă perioadă de timp. În anul 1217 Sânnicolau Mare devine oraș și de asemenea devine și cetate de sine stătătoare, având numele de Sân-Nicolau. În 1241 așezarea trece sub ocupație maghiară. În 1247 apare cu denumirea de Zent Miklous iar în 1332 ca și Santus Michael. În 1552 așezarea intră sub ocupație turcească. 

În anul 1701 este dărâmată cetatea de la Sânnicolau, așezarea intrând în componența Imperiului Habsburgic. Începând cu anul 1752 sunt colonizați germani, sosind aici un număr de aproximativ 145 de familii, formând localitatea Sânnicolau German, înglobată mai târziu în oraș. În 1787 primește dreptul de-a organiza târguri, extins în 1837 prin acordarea dreptului de-a organiza piețe săptămânale. Între 1910 și 1941 este comună, iar în 1942 devine oraș. [3][4]

Pe Harta Iozefină așezarea apare cu denumirea de Gros St. Miklosch.

Sânnicolau Mare, pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană, așezarea apare cu denumirea de Nagy Szt. Miklos.


Sânnicolau Mare, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare cu aceeași denumire. Interesant este faptul că se menționează și "cartierul" germanilor (Német) și cel sârbilor (Szerb).


Sânnicolau Mare pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Orașul apare menționat pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.


Sânnicolau Mare în anul 1941
Sursa - mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a orașului.

Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Sânnicolau Mare.


Vedere stradală (DN6)
Ne începem călătoria de la gară, aceasta fiind situată în afara orașului, la o distanță de aproximativ 2km de acesta. De la gară pornește și un autobuz care merge spre oraș. În cazul nostru însă vom merge pe jos. Ajungem în cele din urmă pe Drumul Național 6 (sau Strada Timișoara), drum care ne va duce până în oraș.


DN6, direcția Sânnicolau Mare
După o perioadă mai lungă de mers intrăm în cele din urmă în oraș. Ajungem la o intersecție ca mai apoi să o luăm în partea stângă, tot pe aceeași stradă (Strada Timișoara, DN6)


Vedere stradală
Descoperim pe această stradă și clădirea spitalului. Prima clădire a spitalului a fost construită în anul 1883 de către contele Kalman Nako. Mai tărziu sau construit și restul de clădiri, trei la număr, între 1896 și 1910. [5]


Spitalul Orășenesc
Puțin mai departe se află și o clădire cu un aspect interesant cunoscută sub numele de Moara Veche. Nu am reușit să descopăr însă mai multe detalii despre această clădire dar dacă cineva deține mai multe informații este invitat să contribuie.


Vechea Moară
Peste drum de aceste două clădiri se află și un mic parc, prin care vom merge în cele ce urmează.


Prin parc
Ieșim din parc și ajungem din nou pe DN6. Ne apropiem în cele ce urmează de un pod....

Vedere stradală. Se poate observa și podul.
...pod care trece peste râul Aranca. Pe gardurile de pe marginea podului sunt amplasați mai mulți trandafiri.


Vedere stradală
Aruncăm o privire și asupra râului Aranca, care pare puțin cam... verde.

Râul Aranca
Ajungem la o intersecție de drumuri. Odată ajunși la aceasta o vom lua pe strada Republicii (în partea stângă).


Strada Republicii
În imaginea de mai sus se poate observa și o biserică, fiind vorba despre Biserica Ortodoxă Sârbă. Aceasta a fost construită între anii 1783-1787, fiind una dintre cele mai vechi biserici din oraș, încă existente. Tocmai din acest motiv este declarată și monument istoric. [6]  

Biserica Ortodoxă Sârbă
Peste drum de biserică se află clădirea Școlii Gimnaziale Theodor Bucurescu Nr.1.

Școala gimnazială Nr.1
Pe partea stângă a drumului, unde se află și biserica sârbească dar puțin mai departe față de aceasta, se află și un castel, cunoscut sub numele de Castelul Nako. Castelul a fost construit în anul 1864 pentru contele Kálmán Nako. Clădirea are în jur de 99 de încăperi, la acestea adăugându-se și un turn, construit în stil medieval. Înainte de primul război mondial, castelul deținea o bibliotecă imensă de peste 5000 de volume, numeroase picturi, statui și alte lucruri de valoare. Toate acestea au dispărut după primul război. În 1941 a devenit sediu legionar și cazarmă. Între 1949 și 1951 a funcționat o școală de tractoriști iar între 1953-1955 școala agricolă. A avut mai multe funcții începând cu anul 1981, când s-au inaugurat muzeul Bela Bartok. Mai apoi s-a înființat Casa Pionierilor iar după anul 1989 a devenit discotecă și club de calculatoare. Mai apoi s-a înființat aici casa de cultură și muzeul orașului. [7]


Vedere asupra castelului Nako
Peste drum de castel se află și clădirea primăriei. În fața primăriei se află și statuia lui Atanasie Lipovan, cântăreț și compozitor român. Informațiile despre viața acestuia pot fi descoperite pe soclul unde se află amplasată statuia.


Clădirea primăriei împreună cu statuia lui Atanasie Lipovan
Ne aflăm deja pe aleea pietonală, care începe din dreptul celor două clădiri mai sus menționate. În fața castelului Nako se află și statuia lui Béla Bártók, compozitor și pianist maghiar, născut în Sânnicolau Mare [8]


Statuia lui Béla Bartók
Revenim la alea pietonală despre care scriam adineaori și pe care ne vom continua călătoria.

Aleea pietonală
În imaginea de mai sus se poate observa o altă biserică, fiind vorba despre Biserica Romano-Catolică. Aceasta a fost construită între anii 1818-1824 de către contele Alexander (Sandor) Nako, până atunci slujbele fiind oficiate într-o capelă situată pe strada Nufărului. [9]


Biserica Romano-Catolică
Ajungem pe strada 1 Decembrie. Trecem de clădirea tribunalului și mai apoi de cea a școlii de arte și meserii pentru a ajunge pe DJ682. De pe DJ682 ajungem pe strada Victor Babeș, în partea stângă a lui DJ682. Pe această stradă descoperim Biserica Penticostală Filadelfia.

Biserica Penticostală Filadelfia
Ne reîntoarcem pe DJ682 de unde o vom lua, cum s-ar zice, în partea dreaptă a acestuia. Ajungem pe o altă stradă, care nu este alta decât strada Victor Babeș, însă în direcția opusă față de locul unde ne-am aflat adineaori. Descoperim aici o altă biserică și anume Biserica Adventistă.

Biserica Adventistă
Ieșim de pe strada Victor Babeș și ajungem pe Calea lui Traian. Mai apoi intrăm pe strada Mihai Viteazu. Aici se află clădirea Școlii Gimnaziale,Nr.2 Nestor Oprean.

Școala Gimnazială Nr.2
De aici vom ajunge pe strada Gheorghe Șincai....


Strada Gheorghe Șincai
... stradă pe care se află Biserica Reformată, construită între anii 1912-1913. Inițial a fost construită o casă de rugăciune între anii 1814-1815. [4]

Biserica Reformată
De pe strada Gheorghe Șincai ajungem pe strada Mureșan, unde se află o altă biserică și anume Biserica Baptistă Betel.

Biserica Baptistă Betel
Ne îndreptăm în cele ce urmează spre strada Andrei Șaguna.


Strada Andrei Șaguna
Aici se află amplasată la intersecția străzilor Calea lui Traian și Andrei Șaguna, Biserica Ortodoxă Română. Despre istoricul acestei biserici aflăm următoarele detalii: din cauza faptului că existau mai multe etnii care erau de religie ortodoxă, cum ar fi sârbii și românii, se ia hotărârea construirii unei biserici de dimensiuni mai mari care să poate fi folosită de către toți ortodocșii. Construcția acesteia a avut loc între anii 1783-1787. Mai târziu, între români și sârbi au izbucnit însă neînțelegeri, iar din acest motiv s-a ajuns ca slujbele să se țină într-o duminică în românește iar în alta în sârbește, fiecare etnie cu preoții ei. După lungi procese pe căi juridice, biserica revine sârbilor, iar românii își construiesc actuală biserică, construcția ei fiind finalizată în anul 1903. [4]

Biserica Ortodoxă Română
Intrăm în continuare pe strada Decebal unde e află Biserica Greco-Catolică. Parohia apare în anul 1846 iar biserică în 1902, până la acea dată slujbele au avut loc într-o casă din apropiere. În 1948 este trecută în folosința cultului ortodox iar după 1990 trece din nou la greco-catolici. [4]


Biserica Greco-Catolică
Ieșim de pe strada Decebal și ne îndreptăm spre strada 9 Mai.



Strada 9 Mai
După o perioadă mai lungă de mers o vom lua în partea dreaptă, pe strada Mărășești, unde se află Sala Regatului a Martorilor lui Iehova.

Sala Regatului a Martorilor lui Iehova
Ajungem de aici și la balta Buciuman, un loc despre care am aflat că este destinatd pescuitului.

Balta Buciuman
Tot mergând pe aceste străzi, ajungem aproape de intersecția străzilor Nistor Oprean și Horia, unde se află amplasată Biserica Ucraineană. Va fi ultima, dar nu și cea din urmă, biserică vizitată. 

Biserica Ucraineană
Ne apropiem cu pași repezi de finalul călătoriei. Momentan ne aflăm pe strada Nistor Oprean, de unde vom ajunge în centrul orașului.

Strada Nistor Oprean
Ajungem în cele din urmă la gară astfel că ne încheiem cu succes și această călătorie. De la gara din Sânnicolau se poate ajunge în mai multe locuri, cum ar fi spre Vâlcani, Cenad (orașul mai are o stație spre Cenad, denumită Sânnicolau Nord), Timișoara și Arad.


Gara Sânnicolau Mare

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár 

[3] Enciclopedia României - Sânnicolau Mare
[4] Wikipedia.org - Sânnicolau Mare
[5] Romedic - Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare
[6] Banatour - Sânnicolau Mare: Biserica Ortodoxă Sârbă
[7] EuAlegRomânia - Castelul Nako, Sânnicolau Mare[
[8] Wikipedia.org - Béla Bartók
[9] Banatour - Sânnicolau Mare: Biserica Romano-Catolică

2017-06-27

Ocișor, Județul Hunedoara


Ocișor este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 62 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Vața de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 9km de aceasta. Accesul se poate face prin DN76/E79 atât din direcția Hălmagiu cât și dinspre Târnava de Criș. Are stație de tren proprie. Populația localității Ocișor este de 201 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Ocișor este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 335 de locuitori
În anul 1966 avea 334 de locuitori, în scădere cu un locuitor
În anul 1977 avea 314 locuitori, în scădere cu 20 de locuitori
În anul 1992 avea 290 de locuitori, în scădere cu 24 de
 locuitori
În anul 2002 avea 254 de locuitori, în scădere cu 34 de locuitori
În anul 2011 avea 201 locuitori, în scădere cu 53 de locuitori
 [2]

Nu avem foarte multe detalii cu privire la istoricul localității. Ce cunoaștem este faptul că în anul 1439 are loc prima mențiune documentară a localității cu denumirea de Uthfalva. Interesant este faptul că așezarea nu mai apare menționată până în anul 1715 cu denumirea de Ocsisor. Până în 1827 apare cu aceeași denumire. În acel an apare ca și Otsisor, ca mai apoi în 1850 să mai apară si sub o altă denumire și anume Kis-Ots (Ociul Mic?). Această denumire mai apare și în 1857. [3]

Pe Harta Iozefină așezarea apare cu denumirea de Otsisor.


Ocișor pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană așezarea apare cu denumirea de Otșișor.


Ocișor pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire. eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare cu denumirea de Ocsisor.


Stejărel pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Așezarea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.

Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Ocișor. 

Drumul de la gară
Ne ìncepem călătoria de la gară, de unde vom merge în direcția podului care trece peste Crișul Alb, vizibil de altfel de pe drum.

Podul peste Crișul Alb
Aruncăm o privire și asupra Crișului Alb.


Crișul Alb
De cum sosești în Ocișor cu trenul, poți să vezi dincolo de podul mai sus menționat, două biserici, situate nu departe de acesta. Este vorba despre două biserici ortodoxe, una din lemn și alta din zid, despre care vom scre în cele ce urmează. Despre vechea biserică de lemn cunoaștem următoarele detalii: potrivit tradiției, se crede că această biserică ar fi fost construită la începutul sec. al XVIII-lea în satul Mermești, comuna Vârfurile, de unde ar fi fost mutată pe actualul amplasament. Perioada când aceasta a fost construită este posibil ă fie cea corectă, deoarece în anii 1804 și 1820 se realizează pictura interioară. În 1899 au loc lucrări de reparație a acesteia, dar care îi vor diminua din valoarea artistică. În 1967 au loc noi lucrări care îi vor reda aspectul de odinioară. Este declarată monument istoric. [3] 


Cele două biserici ortodoxe
În apropierea celor două biserici se află două drumuri, unul care merge în partea dreaptă iar altul în partea stângă. Vom merge în cele ce urmează pe cel din partea stângă

Vedere stradală
După un timp, încep să apară și câteva case. Tot mergând pe acest drum vom mai descoperi și altele.


Vedere stradală
În apropierea satului, pe dealul din apropiere se află și un monumnt, mai exact o cruce imensă, vizibilă de la distanță. Nu am găsit nici un fel de informații despre aceasta, astfel că cei care au detalii sunt rugați să mă contacteze.


Crucea de pe deal
Începem să urcăm, astfel că avem o vedere mai bună asupra satului, chiar dacă doar parțială.


Vedere asupra satului
Acest drum ne va duce pe DN76/E79 de unde o vom lua în direcția localității Ociu. Nu vom merge însă până acolo 

DN76/E79, direcția Ociu
Din cauza faptului că drumul se află amplasat la o altitudine mai mare față de sat, ni se deschide o frumoasă priveliște a zonei, în special dacă privim în direcția localității Ociu 


Vedere în direcția localității Ociu
După un timp descoperim în partea dreaptă un alt drum.

Se observă cel de-al doilea drum în partea dreaptă
Putem observa cum acest drum coboară, dar unde va duce acest drum vom vedea în cele ce urmează.

Vedere stradală
Aruncăm o ultimă privire în urma noastra, în direcția Drumului Național 76.


Vedere spre DN76/E79
Acest drum ne va duce lângă cele două biserici, fiind drumul din partea dreaptă a acestora, cel din stânga fiind cel pe care am mers prima dată pentru a ajunge în sat. În fine, ajungem înapoi la gară.


Gara din Ocișor
Nu departe de gară se află și clădirea școlii primare.


Școala primară
Satul se întinde până în această zonă, aici mai aflându-se și alte case.


Vedere stradală
Revenim la gară. Odată ajunși aici ne pregătim de încheierea călătoriei noastre prin această localitate.


Calea ferată
Surse:

[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Ocișor
[4] Biserici.org - Ocișor, Biserica Adormirea Maicii Domnului

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...