Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Berindia cât și dinspre Dieci. Atât dinspre Dieci cât și dinspre Berindia drumul este nemodernizat. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Deși nu are stație de tren proprie, accesul se poate face la cea de la Joia Mare, situată la aproxmativ doi kilometri de sat. Avea o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]
Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează:
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270 de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori [2]
Prima atesare documentară a localității dateaza din anul 1553 când este menționată cu denumirea de Revekes. Satul mai apare menționat sub această formă și în deceniile următoare, dar odată cu anul 1622 acesta apare menționat cu actuala denumire. Inițial, satul se afla așezat în apropierea malului drept al Crișului Alb. Din cauza deselor inundații și a sistematizării satelor, la începutul secolului al XIX-lea are loc mutarea acestuia pe vatra actuală. [3]
În privinta hărților, pe Harta Iozefină, localitatea apare menționată cu denumirea de Revetes și nu era încă sistematizată.
 |
Revetiș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu |
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea actuală și era deja sistematizată.
 |
Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu |
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată cu denumirea actuală.
 |
Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
|
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu șinpe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.
 |
Harta actuală
Sursa - Google Maps |
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Revetiș.
 |
| Drumul de la gară |
dinNe începem calătoria de la gara din Joia Mare, de unde vom ajunge mai apoi pe drumul gării. Odată ieșiți de pe acest drum, ajungem în imediata apropiere a Drumului Județean 708 (DJ708). De aici se poate observa deja și satul.
 |
| Vedere spre sat, la ieșirea de pe drumul gării |
Ajungem de pe DJ708, iar mai apoi o vom lua în partea dreaptă a acestuia, în direcția localității.
 |
| Crișul Alb |
Ne reîntoarcem pe DJ708, dar de data aceasta cu scopul de-a intra în sat. Tot de aici avem o vedere bună asupra dealului din apropiere.
 |
| Vedere asupra dealului din apropiere |
Este timpul să intrăm în sat. De aici înainte începem să urcăm, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.
 |
| Vedere stradală |
Drumul pe care ne aflăm este cunoscut sub numele de Drumul Comunal 33 (DC33). Odată urcați acest drum, ni se deschide o vedere buna asupra dealurilor de lângă Joia Mare.
 |
| Vedere în direcția localității Joia Mare |
Dar să revenim la drumurile noastre. Dacă până acum am tot urcat, de acum înainte este timpul să coborâm.
 |
| Vedere stradală |
Vom parcurge pentru scurt timp acest drum ca mai apoi sa o luăm în partea stângă, unde vom descoperi Biserica Penticostală.
 |
| Biserica Penticostală |
Revenim pe DC33 și ne continuăm călătoria.
 |
| Vedere stradală |
Tot mergând pe acest drum, descoperim după un timp, în partea stângă a drumului, clădirea școlii primare
 |
| Școala primară |
Nu departe de școală se află și Biserica Baptistă, construită în anul 1910 [4].
 |
| Biserica Baptistă |
În spatele bisericii baptiste se afla și cladirea căminului cultural.
 |
| Căminul cultural |
Trecem de cealaltă parte a drumului și ajungem în parc ... un parc de dimensiuni foarte mici.
 |
| Parcul |
Nu departe de parc se află și Biserica Ortodoxă, despre care vom scrie în cele ce urmează. În anul 1754 satul nu avea biserică. În anul 1755 se construiește o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli. Aceasta va dăinui până la începutul secolului al XIX-lea când, din cauza deselor inundanții, satul va fi mutat pe noua vatră. Biserica aflându-se nu departende malul drept al Crișului, a avut mult de suferit, astfel că a fost demolată și s-a construit o altă biserică, tot din lemn. Aceasta avea hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1890 este înlocuită cu actuala biserică. După anul 1935 s-a dorit ridicarea unui alta locaș de cult. Cu toate că sau strâns materialele necesare, din diverse motive, ridicarea noii biserici nu a mai fost posibilă. [5]
 |
| Biserica Ortodoxă |
Lăsăm biserica în urmă și mergem mai departe.... nu foarte departe însă. Cu toate că acest drum duce până în satul vecin Roșia, nu ne vom deplasa până acolo.
 |
| Vedere stradală, direcția Roșia |
Este timpul să ne reîntoarcem...
 |
| Vedere stradală, direcția Joia Mare |
... pentru a revedea aceleași străzi, aceleași locuri și cu scopul de-a ajunge înapoi, în locul de unde am început călătoria. Ca de încheiere, aveți mai jos o ultimă imagine din această călătorie.
[3] Pavel Vesa - Comuna Dieci, Monografie Istorică, Editura Mirador, Arad, 2009 - p. 17
[5] Ibidem, p. 155-156
