Dieci, Județul Arad

Dieci este o comună în județul Arad situată la aproximativ 100 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Gurahonț, prin localitatea Iosaș dar și prin DJ792E din direcția Almaș și Dezna. În cazul drumului județean 708 acesta este nemodernizat, fiind uneori impracticabil între localitățile Berindia și Dieci. Aceeași situație este valabilă și pentru DJ792E. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Almaș, situată la aproximativ 3km de localitate.

Dieci este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta avand în componență următoarele sate: Cociuba, Crocna, Revetiș și Roșia. Populația localității Dieci este de 726 locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 1490 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Dieci (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1199 de locuitori
În anul 1966 avea 1121 de locuitori, în scădere cu 78 locuitori
În anul 1977 avea 1021 de locuitori, în scădere cu 100 locuitori
În anul 1992 avea 880 de locuitori, în scădere cu 141 de locuitori
În anul 2002 avea 794 de locuitori, în scădere cu 86 de locuitori
În anul 2011 avea 726 locuitori, în scădere cu 68 locuitori [2]

Prima atestare documentară a comunei Dieci datează din anul 1561 când este întalnită cu numele de "Deakfalwa". Numele acesteia apare însă menționat sub o formă diferită în anul 1622 și anume "Diaczy". [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) comuna este menționată cu numele de "Diets" iar vatra acesteia este diferită. [4]

Dieci pe Harta Iozefină (1763-1787)

Sursa - Mapire.eu

Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele actual, vatra acesteia fiind cea din prezent [5] 

Dieci pe Harta Franciscană (1819-1869)

Sursa - Mapire.eu

Localitatea este menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887).

Dieci pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)

Sursa - Mapire.eu

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Dieci.

Drumul spre Dieci, dinspre Revetiș 

Călătoria noastră începe de pe DJ708, un drum menționat și în alte postări, din direcția localității Revetiș. Motivul pentru care am început călătoria din acest punct este peisajul care poate fi observat de aici. Se poate observa cu ușurință satul Laz, împreună cu dealul de lângă acesta, dealurile de la Joia Mare și mai în depărtare, dealurile de la Revetiș. O încercare de fotografiere a zonei poate fi observată mai jos.

Vedere spre dealul din apropierea localității Laz

Îmi continui călătoria pe un drum drept ca în cele din urmă să ajung la intrarea în localitate.

Intrarea în localitate

După puțin timp ajung într-un punct unde drumul începe să urce, lucru care se poate observa în următoarea imagine.  

"Câștigăm altitudine"

Odată ajuns în vârf încep a mă îndrepta spre centrul localității. La scurt timp  după aceasta ajung într-un loc de unde se poate observa o frumoasă priveliște a dealurilor de lângă Revetiș și Joia Mare. Mai jos se poate vedea un exemplu.

Vedere a dealurilor de la Joia Mare

Și deoarece nu am postat nici o imagine cu strada pe care mă aflam am decis să postez una mai jos. Această stradă este de fapt DJ792E. La fel ca și în cazul drumului județean 708 (porțiunea dintre Berindia și Dieci) nici acest drum nu este modernizat decât pe o scurtă porțiune.

DJ792E  

După cateva minute de mers ajung în cele din urmă în fața Bisericii Baptiste, biserică ridicată în anul 1926, an menționat deasupra intrării. [6]   

Biserica Baptistă

Nu de departe de această biserică se află căminul cultural, un mic parc și de asemenea primăria.

Primăria Comunei Dieci

În imediata apropiere a primăriei se află și școala generală.

Școala Generală

Peste drum de școala generală și primărie poate fi văzută Biserica Ortodoxă din Dieci, despre care vom vorbi în următoarele rânduri.

Undeva prin secolul al XVII-lea se vorbea despre existența unei biserici de lemn, situată pe malul drept al Crișului Alb într-un loc numit "Dâmbul de la Caznari". Harta Iozefină (1763-1787) consemnează acest lucru. Conform acesteia se pare că biserica era situată în afara satului, departe față de acesta. De menționat este faptul că localitatea nu se afla pe vatra actuală. O nouă biserică din lemn este ridicată în anul 1797, de data aceasta în actualul cimitir. Nu se cunoaște exact ce s-a întamplat cu cea veche. În anul 1850 a fost construită o altă biserică, durata construcției fiind de patru ani, aceasta fiind cea care poate fi observată și astăzi. Pe harta franciscană (1819-1869) este menționată biserica, ea fiind amplasată în centrul localității. [4][5][6]

Biserica Ortodoxă

În vecinătatea bisericii se află dispensarul, grădinița și de asemenea clădirea poștei. După cum spuneam și mai înainte drumul merge departe, ajungând în localitatea Laz. Călătoria noastră este pe final, dar nu înainte de a mai prezenta câteva imagini din localitate.

DJ792E, direcția Laz

Mai jos este același DJ792, de data aceasta cu vedere spre postul de poliție

DJ792E 

Și din nou o vedere stradală de pe DJ708, direcția Crocna, reprezentând ultima fotografie din călătoria respectivă.   

DJ708, direcția Crocna și finalul călătoriei

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire
[6] Pavel Vesa - Comuna Dieci. Monografie istorică

Cociuba, Județul Arad

Cociuba este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 91 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Dieci. În ambele cazuri însă drumul este nemodernizat și uneori impracticabil începând din localitatea Berindia până în apropierea comunei Dieci. Cociuba este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 6km de aceasta. Populația acestuia este una foarte redusă ca număr având o populație de 16 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Cociuba este după cum urmează:
În anul 1956 avea 68 de locuitori
În anul 1966 avea 59 de locuitori, în scădere cu 9 locuitori
În anul 1977 avea 42 de locuitori, în scădere cu 17 locuitori
În anul 1992 avea 174 de locuitori, în creștere cu 132 de locuitori
În anul 2002 avea 22 de locuitori, în scădere cu 152 de locuitori
În anul 2011 avea 16 locuitori, în scădere cu 4 locuitori [2]

Prima atestare documentară a localității Cociuba datează din anul 1553 când este întâlnită cu numele de "Kochyoba". Numele acesteia apare însă menționat sub o altă formă în anul 1619 și anume "Koczioba". [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) este menționată cu numele de "Kotsoba" iar vatra acesteia este aceeași ca și cea din prezent. [4]

Cociuba pe Harta Iozefină (1763-1787)

Sursa - Mapire.eu

Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele de Kocsuba, vatra acesteia fiind aceeași. [5]

Cociuba pe Harta Franciscană (1819-1869)

Sursa - Mapire.eu

Localitatea apare menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887). 

Cociuba pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)

Sursa - Mapire.eu 

Accesul se poate face atât cu mașina personală cât și cu autobuzul. În cazul celui din urmă, acesta circulă de regulă în perioada școlii, efectuându-se două călătorii, una dimineața spre Sebiș și una după amiază, la întoarcere, cu oprire și în Cociuba. Traseul parcurs este cel de la Sebiș la Revetiș. Orarele de transport ale autobuzelor pot fi vizualizate pe pagina Companiei de Transport Public din Arad la http://www.ctparad.ro. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Joia Mare, situată la aproximativ 1km de sat.

Intrarea în localitatea Cociuba (dinspre Revetiș) 

Expediția noastră începe în apropierea localității Revetiș, pe drumul județean 708, un drum nemodernizat. După cum spuneam și anterior, Cociuba este un sat de dimensiuni reduse, ceea ce înseamnă că expediția noastră va fi una de scurtă durată.

Vedere stradală

Foarte aproape de sat se află și pădurea. Aceasta devine mai proeminentă după o perioadă, ea mergând în paralel cu drumul, dându-se impresia caselor "dispărute".

Pădurea se află în imediata apropiere a drumului, creându-se astfel impresia "caselor dispărute" 

Impresia "caselor dispărute" nu durează pentru mult timp, deoarece se pot observa alte case aflate tot pe partea dreaptă a drumului, la fel ca și celelalte de dinainte.

După o perioadă în care se părea ca nu mai există nici o casă, lucrul acesta se schimbă din acest moment.

Îmi continui drumui ajungând astfel la o intersecție de drumuri. Unul dintre aceste drumuri merge spre deal, un altul către gară, iar celălalt este drumul pe care mă aflu în prezent și anume DJ708. Aleg să îmi continui drumul pe cel din urmă. 

Peisaj în apropiere de Cociuba    

Spre deosebire de majoritatea satelor din zonă, Cociuba nu are biserică și nici școală. Accesul la acestea se poate face în satul vecin, la Revetiș. De aici înainte numărul de locuințe începe să scadă, acest lucru putând fi observat și în următoarea fotografie.

Încă o vedere stradală. Deși numărul de locuințe este în scădere, una dintre acestea se află în partea stangă, cu toate că aceasta nu este prezentă în imagine.

Îmi continui drumul ca într-un final să ajung la ieșirea din sat. Drumul continuă pană la Sebiș, deși până la Berindia drumul este nemodernizat, acesta fiind aproape impracticabil.

Ieșirea din sat spre Sebiș

Deși călătoria noastră este pe final am decis să mă reîntorc la acea intersecție. De aici am decis să merg pe drumul spre gară. Drumul acesta nu este cu nimic diferit față de cel pe care am fost inițial.

Drumul spre gară

Tot în această zonă se poate observa un peisaj superb. Mai jos puteți vedea una dintre imaginile mele preferate, realizate aici. De asemenea, de aici se poate ajunge pe drumul gării 

Zi de vară

Surse:
[1] Recensământ România 2011 
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire

Revetiș, Județul Arad

Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Dieci. În ambele cazuri însă drumul este nemodernizat și uneori impracticabil începând din localitatea Berindia până în apropierea comunei Dieci. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Populația acesteia este una foarte redusă ca număr având o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270 de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori

Deoarece datele referitoare la componența etnică și confesională nu sunt disponibile pentru fiecare localitate în parte vom folosi datele din recensământul realizat în anul 2002, pentru a ne crea astfel o idee asupra acestora. Componența etnică a localității Revetiș în anul 2002 a fost după cum urmează:

1. Români - 94,25% (328 de locuitori)
2. Romi  - 5,17% (18 locuitori)
3. Ucraineni - 0,57% (2 locuitori)

Componența confesională a localității Revetiș în anul 2002 a fost după cum urmează:

1. Ortodocși - 69,25% (241 de locuitori)
2. Baptiști - 15,8% (55 de locuitori)
3. Penticostali - 14,08% (49 de locuitori)

Prima atestare documentară a localității Revetiș datează din anii 1553-1561 când este întâlnită cu numele de "Revekeș". Numele acesteia apare însă menționat sub o altă formă, apropiată de cea actuală, în anii 1613-1622 și anume "Revetișul" [3]. Pe harta Iozefină (1763-1787) este menționată cu numele de "Reveteș" iar vatra acesteia era diferită, localitatea fiind situată în vecinătatea malului drept al Crișului Alb [4].

Revetiș pe Harta Iozefină (1763-1787)

Sursa - Mapire.eu

Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele actual, vatra acesteia fiind cea din prezent [5]. 

Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)

Sursa - Mapire.eu

Localitatea este menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887).

Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)

Sursa - Mapire.eu

 Accesul se poate face atât cu mașina personală cat și cu autobuzul. În cazul celui din urmă, acesta circulă de regulă în perioada școlii, efectuându-se două călătorii, una dimineața spre Sebiș și una după amiaza, la întoarcere. Orarele de transport ale autobuzelor pot fi vizualizate pe pagina Companiei de Transport Public din Arad la http://www.ctparad.ro. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Joia Mare, situată la aproximativ 2km de sat.

Intrarea în localitate

Călătoria noastră începe odată cu sosirea în localitate. Există și câteva trenuri care circulă prin această zonă. Mersul trenurilor poate fi consultat online pe http://www.regiocălători.ro. După cum spuneam și mai înainte, stația de tren se află situată la aproximativ 3km de sat. Odată ieșit de pe drumul gării, ajungem pe drumul județean 708. Mai în față se află și satul. Dar nu mă îndrept momentan spre acesta ci pornesc pe DJ708, spre direcția Dieci, ca să descopăr la câțiva metri mai în față, pe partea dreaptă, un râu, cunoscut sub numele de Crișul Alb.   

Crișul Alb

După această scurtă vizită a venit timpul să mă întorc înapoi și să mă îndrept spre sat. Se poate observa că satul este amplasat la un nivel mai înalt față de punctul în care mă aflu.

Intrarea în sat

La intrarea în sat, după urcarea acelui drum se află și o troița. Tot de acolo se poate observa și un superb peisaj, mai ales spre zona localității Joia Mare.

Vedere spre dealurile de la Joia Mare

Că tot vorbeam de peisaje, lângă Revetiș se află și un deal, locul ideal pentru "vânătorii de peisaje" și nu numai.

Vedere a dealului de langă Revetiș 

Cu toate că înainte aveam impresia ca satul se află mai sus față de locul în care mă aflam anterior, acest lucru se schimbă deoarece drumul coboară din nou.

Vedere stradală

Îmi continui drumul cu scopul de a ajunge în centrul satului. Încă o imagine realizată pe această stradă.

Vedere stradală (2) 

După câteva minute ajung în imediata apropiere a școlii generale, în apropierea acesteia aflându-se căminul cultural și de asemenea Biserica Baptistă. Se pare că aceasta a fost ridicată în anul 1910, conform anului care apare inscripționat deasupra intrării.

Biserica Baptistă

Pe lângă clădirile menționate mai sus se mai află un parc și de asemenea Biserica Ortodoxă, despre care vom vorbi în următoarele rânduri.

La mijlocul secolului XVIII se afla în localitate o altă biserică, amplasată foarte aproape de malul drept al Crișului Alb. După cum este menționat și la începutul postării, vatra satului nu se afla pe actualul amplasament. Pe harta iozefină a Transilvaniei se poate observa acest lucru. Din cauza deselor inundanții și a sistematizării satelor, vatra acestuia se mută pe amplasamentul actual iar din acest motiv s-a construit o altă biserică. Se pare că nici de această dată biserica nu era la "locul ei", deoarece harta franciscană o menționează ca fiind amplasată la ieșirea din sat. În cele din urmă actuala biserică ortodoxă a fost ridicată în anul 1890. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" [4][5][6] .  

Biserica Ortodoxă

De aici drumul merge mai departe. Încă o fotografie realizată de pe aceeași stradă.

Vedere stradală (3)

Ne apropiem astfel de finalul călătoriei. Din nou drumul merge mai departe, acesta ajungând până în satul Roșia, situat la aproximativ 2km de Revetiș. Deși distanța nu este foarte mare, Roșia va fi vizitată într-o altă expediție.

Drumul spre Roșia

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire
[6] Pavel Vesa - Comuna Dieci. Monografie istorică