Se afișează postările cu eticheta comuna dieci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comuna dieci. Afișați toate postările

2019-04-06

Revetiș, Județul Arad (2019)


Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Berindia cât și dinspre Dieci. Atât dinspre Dieci cât și dinspre Berindia drumul este nemodernizat. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Deși nu are stație de tren proprie, accesul se poate face la cea de la Joia Mare, situată la aproxmativ doi kilometri de sat. Avea o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270
 de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori [2]


Prima atesare documentară a localității dateaza din anul 1553 când este menționată cu denumirea de Revekes. Satul mai apare menționat sub această formă și în deceniile următoare, dar odată cu anul 1622 acesta apare menționat cu actuala denumire. Inițial, satul se afla așezat în apropierea malului drept al Crișului Alb. Din cauza deselor inundații și a sistematizării satelor, la începutul secolului al XIX-lea are loc mutarea acestuia pe vatra actuală. [3]

În privinta hărților, pe Harta Iozefină, localitatea apare menționată cu denumirea de Revetes și nu era încă sistematizată.

Revetiș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea actuală și era deja sistematizată.

Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu

Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată cu denumirea actuală.


Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu șinpe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Revetiș.


Drumul de la gară
dinNe începem calătoria de la gara din Joia Mare, de unde vom ajunge mai apoi pe drumul gării. Odată ieșiți de pe acest drum, ajungem în imediata apropiere a Drumului Județean 708 (DJ708). De aici se poate observa deja și satul.


Vedere spre sat, la ieșirea de pe drumul gării
Ajungem de pe DJ708, iar mai apoi o vom lua în partea dreaptă a acestuia, în direcția localității.


Crișul Alb
Ne reîntoarcem pe DJ708, dar de data aceasta cu scopul de-a intra în sat. Tot de aici avem o vedere bună asupra dealului din apropiere.


Vedere asupra dealului din apropiere
Este timpul să intrăm în sat. De aici înainte începem să urcăm, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.


Vedere stradală
Drumul pe care ne aflăm este cunoscut sub numele de Drumul Comunal 33 (DC33). Odată urcați acest drum, ni se deschide o vedere buna asupra dealurilor de lângă Joia Mare.


Vedere în direcția localității Joia Mare
Dar să revenim la drumurile noastre. Dacă până acum am tot urcat, de acum înainte este timpul să coborâm.


Vedere stradală
Vom parcurge pentru scurt timp acest drum ca mai apoi sa o luăm în partea stângă, unde vom descoperi Biserica Penticostală. 


Biserica Penticostală

Revenim pe DC33 și ne continuăm călătoria.


Vedere stradală
Tot mergând pe acest drum, descoperim după un timp, în partea stângă a drumului, clădirea școlii primare 


Școala primară
Nu departe de școală se află și Biserica Baptistă, construită în anul 1910 [4].


Biserica Baptistă
În spatele bisericii baptiste se afla și cladirea căminului cultural.

Căminul cultural
Trecem de cealaltă parte a drumului și ajungem în parc ... un parc de dimensiuni foarte mici.


Parcul
Nu departe de parc se află și Biserica Ortodoxă, despre care vom scrie în cele ce urmează. În anul 1754 satul nu avea biserică. În anul 1755 se construiește o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli. Aceasta va dăinui până la începutul secolului al XIX-lea când, din cauza deselor inundanții, satul va fi mutat pe noua vatră. Biserica aflându-se nu departende malul drept al Crișului, a avut mult de suferit, astfel că a fost demolată și s-a construit o altă biserică, tot din lemn. Aceasta avea hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1890 este înlocuită cu actuala biserică. După anul 1935 s-a dorit ridicarea unui alta locaș de cult. Cu toate că sau strâns materialele necesare, din diverse motive, ridicarea noii biserici nu a mai fost posibilă. [5]

Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și mergem mai departe.... nu foarte departe însă. Cu toate că acest drum duce până în satul vecin Roșia, nu ne vom deplasa până acolo.


Vedere stradală, direcția Roșia
Este timpul să ne reîntoarcem...


Vedere stradală, direcția Joia Mare
... pentru a revedea aceleași străzi, aceleași locuri și cu scopul de-a ajunge înapoi, în locul de unde am început călătoria. Ca de încheiere, aveți mai jos o ultimă imagine din această călătorie.

Vedere stradală

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Pavel Vesa - Comuna Dieci, Monografie Istorică, Editura Mirador, Arad, 2009 - p. 17
[4] Ibidem, p. 168
[5] Ibidem, p. 155-156

2016-07-25

Dieci, Județul Arad

Harta comunei Dieci - Sursa: Google Maps

Dieci este o comună în județul Arad situată la aproximativ 100 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Gurahonț, prin localitatea Iosaș dar și prin DJ792E din direcția Almaș și Dezna. În cazul drumului județean 708 acesta este nemodernizat, fiind uneori impracticabil între localitățile Berindia și Dieci. Aceeași situație este valabilă și pentru DJ792E. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Almaș, situată la aproximativ 3km de localitate.

Dieci este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta avand în componență următoarele sate: Cociuba, Crocna, Revetiș și Roșia. Populația localității Dieci este de 726 locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 1490 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Dieci (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1199 de locuitori
În anul 1966 avea 1121 de locuitori, în scădere cu 78 locuitori
În anul 1977 avea 1021 de locuitori, în scădere cu 100 locuitori
În anul 1992 avea 880 de locuitori, în scădere cu 141
de locuitori
În anul 2002 avea 794 de locuitori, în scădere cu 86 de locuitori
În anul 2011 avea 726 locuitori, în scădere cu 68 locuitori
[2]

Prima atestare documentară a comunei Dieci datează din anul 1561 când este întalnită cu numele de "Deakfalwa". Numele acesteia apare însă menționat sub o formă diferită în anul 1622 și anume "Diaczy". [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) comuna este menționată cu numele de "Diets" iar vatra acesteia este diferită. [4]


Dieci pe Harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele actual, vatra acesteia fiind cea din prezent [5] 


Dieci pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Localitatea este menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887).


Dieci pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Dieci.


Drumul spre Dieci, dinspre Revetiș 

Călătoria noastră începe de pe DJ708, un drum menționat și în alte postări, din direcția localității Revetiș. Motivul pentru care am început călătoria din acest punct este peisajul care poate fi observat de aici. Se poate observa cu ușurință satul Laz, împreună cu dealul de lângă acesta, dealurile de la Joia Mare și mai în depărtare, dealurile de la Revetiș. O încercare de fotografiere a zonei poate fi observată mai jos.

Vedere spre dealul din apropierea localității Laz
Îmi continui călătoria pe un drum drept ca în cele din urmă să ajung la intrarea în localitate.

Intrarea în localitate

După puțin timp ajung într-un punct unde drumul începe să urce, lucru care se poate observa în următoarea imagine.  

"Câștigăm altitudine"

Odată ajuns în vârf încep a mă îndrepta spre centrul localității. La scurt timp  după aceasta ajung într-un loc de unde se poate observa o frumoasă priveliște a dealurilor de lângă Revetiș și Joia Mare. Mai jos se poate vedea un exemplu.


Vedere a dealurilor de la Joia Mare
Și deoarece nu am postat nici o imagine cu strada pe care mă aflam am decis să postez una mai jos. Această stradă este de fapt DJ792E. La fel ca și în cazul drumului județean 708 (porțiunea dintre Berindia și Dieci) nici acest drum nu este modernizat decât pe o scurtă porțiune.


DJ792E  
După cateva minute de mers ajung în cele din urmă în fața Bisericii Baptiste, biserică ridicată în anul 1926, an menționat deasupra intrării. [6]   

Biserica Baptistă

Nu de departe de această biserică se află căminul cultural, un mic parc și de asemenea primăria.

Primăria Comunei Dieci

În imediata apropiere a primăriei se află și școala generală.


Școala Generală
Peste drum de școala generală și primărie poate fi văzută Biserica Ortodoxă din Dieci, despre care vom vorbi în următoarele rânduri.


Undeva prin secolul al XVII-lea se vorbea despre existența unei biserici de lemn, situată pe malul drept al Crișului Alb într-un loc numit "Dâmbul de la Caznari". Harta Iozefină (1763-1787) consemnează acest lucru. Conform acesteia se pare că biserica era situată în afara satului, departe față de acesta. De menționat este faptul că localitatea nu se afla pe vatra actuală. O nouă biserică din lemn este ridicată în anul 1797, de data aceasta în actualul cimitir. Nu se cunoaște exact ce s-a întamplat cu cea veche. În anul 1850 a fost construită o altă biserică, durata construcției fiind de patru ani, aceasta fiind cea care poate fi observată și astăzi. Pe harta franciscană (1819-1869) este menționată biserica, ea fiind amplasată în centrul localității. [4][5][6]


Biserica Ortodoxă
În vecinătatea bisericii se află dispensarul, grădinița și de asemenea clădirea poștei. După cum spuneam și mai înainte drumul merge departe, ajungând în localitatea Laz. Călătoria noastră este pe final, dar nu înainte de a mai prezenta câteva imagini din localitate.


DJ792E, direcția Laz
Mai jos este același DJ792, de data aceasta cu vedere spre postul de poliție


DJ792E 
Și din nou o vedere stradală de pe DJ708, direcția Crocna, reprezentând ultima fotografie din călătoria respectivă.   


DJ708, direcția Crocna și finalul călătoriei
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire
[6] Pavel Vesa - Comuna Dieci. Monografie istorică




2016-07-23

Cociuba, Județul Arad

Harta localității Cociuba - Sursa: Google Maps

Cociuba este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 91 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Dieci. În ambele cazuri însă drumul este nemodernizat și uneori impracticabil începând din localitatea Berindia până în apropierea comunei Dieci. Cociuba este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 6km de aceasta. Populația acestuia este una foarte redusă ca număr având o populație de 16 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Cociuba este după cum urmează:
În anul 1956 avea 68 de locuitori
În anul 1966 avea 59 de locuitori, în scădere cu 9 locuitori
În anul 1977 avea 42 de locuitori, în scădere cu 17 locuitori
În anul 1992 avea 174 de locuitori, în creștere cu 132
de locuitori
În anul 2002 avea 22 de locuitori, în scădere cu 152 de locuitori
În anul 2011 avea 16 locuitori, în scădere cu 4 locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității Cociuba datează din anul 1553 când este întâlnită cu numele de "Kochyoba". Numele acesteia apare însă menționat sub o altă formă în anul 1619 și anume "Koczioba". [3] Pe harta Iozefină (1763-1787) este menționată cu numele de "Kotsoba" iar vatra acesteia este aceeași ca și cea din prezent. [4]


Cociuba pe Harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele de Kocsuba, vatra acesteia fiind aceeași. [5]

Cociuba pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Localitatea apare menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887). 

Cociuba pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu 
Accesul se poate face atât cu mașina personală cât și cu autobuzul. În cazul celui din urmă, acesta circulă de regulă în perioada școlii, efectuându-se două călătorii, una dimineața spre Sebiș și una după amiază, la întoarcere, cu oprire și în Cociuba. Traseul parcurs este cel de la Sebiș la Revetiș. Orarele de transport ale autobuzelor pot fi vizualizate pe pagina Companiei de Transport Public din Arad la http://www.ctparad.ro. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Joia Mare, situată la aproximativ 1km de sat.


Intrarea în localitatea Cociuba (dinspre Revetiș) 
Expediția noastră începe în apropierea localității Revetiș, pe drumul județean 708, un drum nemodernizat. După cum spuneam și anterior, Cociuba este un sat de dimensiuni reduse, ceea ce înseamnă că expediția noastră va fi una de scurtă durată.

Vedere stradală
Foarte aproape de sat se află și pădurea. Aceasta devine mai proeminentă după o perioadă, ea mergând în paralel cu drumul, dându-se impresia caselor "dispărute".

Pădurea se află în imediata apropiere a drumului, creându-se astfel impresia "caselor dispărute" 
Impresia "caselor dispărute" nu durează pentru mult timp, deoarece se pot observa alte case aflate tot pe partea dreaptă a drumului, la fel ca și celelalte de dinainte.

După o perioadă în care se părea ca nu mai există nici o casă, lucrul acesta se schimbă din acest moment.
Îmi continui drumui ajungând astfel la o intersecție de drumuri. Unul dintre aceste drumuri merge spre deal, un altul către gară, iar celălalt este drumul pe care mă aflu în prezent și anume DJ708. Aleg să îmi continui drumul pe cel din urmă. 

Peisaj în apropiere de Cociuba    
Spre deosebire de majoritatea satelor din zonă, Cociuba nu are biserică și nici școală. Accesul la acestea se poate face în satul vecin, la Revetiș. De aici înainte numărul de locuințe începe să scadă, acest lucru putând fi observat și în următoarea fotografie.


Încă o vedere stradală. Deși numărul de locuințe este în scădere, una dintre acestea se află în partea stangă, cu toate că aceasta nu este prezentă în imagine.
Îmi continui drumul ca într-un final să ajung la ieșirea din sat. Drumul continuă pană la Sebiș, deși până la Berindia drumul este nemodernizat, acesta fiind aproape impracticabil.

Ieșirea din sat spre Sebiș
Deși călătoria noastră este pe final am decis să mă reîntorc la acea intersecție. De aici am decis să merg pe drumul spre gară. Drumul acesta nu este cu nimic diferit față de cel pe care am fost inițial.

Drumul spre gară
Tot în această zonă se poate observa un peisaj superb. Mai jos puteți vedea una dintre imaginile mele preferate, realizate aici. De asemenea, de aici se poate ajunge pe drumul gării 


Zi de vară

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...