Periam este o comună în județul Timiș situată la aproximativ 55 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ682 atât din direcția Sânpetru Mare cât și dinspre Satu Mare dar și prin DJ692 atât dinspre Pesac cât și dinspre Variaș. Are stație de tren proprie, fiind un important nod feroviar, prin acesta trecând trenuri atât dinspre Timișoara cât și dinspre Arad.
Periam este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta neavând alte sate în componență. Populația comunei Periam este de 4505 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]
Populația istorică a comunei Periam (fără localitățile aparținătoare, deoarece începând cu anul 1968 și până în anul 2007 localitatea Pesac, actualmente comună, aparținea de Periam) este după cum urmează:
În anul 1956 avea 5267 de locuitori
În anul 1966 avea 5513 locuitori, în creștere cu 246 de locuitori
În anul 1977 avea 5500 de locuitori, în scădere cu 13 locuitori
În anul 1992 avea 4589 de locuitori, în scădere cu 911 locuitori
În anul 2002 avea 4464 de locuitori, în scădere cu 125 de locuitori
În anul 2011 avea 4505 locuitori, în creștere cu 41 de locuitori [2]
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1332 când este menționată cu denumirea de "Priamus". De-a lungul timpului aceasta este menționată sub diverse forme: Priamus (1335), Pereamus (1347), Perjémes (1391), Peryemes (1464), Peryemos (1474), Peryemes (1480), etc. [3] În timpul răscoalei lui Gheorghe Doja așezarea este distrusă. Mai târziu Banatul este cucerit de către turci devenind astfel sangeac turcesc. În această perioadă așezarea se depopulează foarte mult, ajungându-se astfel ca în 1657 aceasta să mai numere doar șapte case. [4]
În anul 1717 austriecii cuceresc Banatul astfel că are loc un intens program de colonizare a acestuia, sub administrația condusă de contele Mercy. În 1723 sosește la Periam primul val de coloniști germani (șvabi) iar mai târziu în anul 1749 sosește un al doilea val format din 200 de coloniști. Localitatea devine complet germană, românii și sârbii fiind forțați să plece. Au mai avut loc colonizări între 1756-1762 dar și între 1764-1765. Tot în această perioadă, mai exact în 1761 are loc mutarea vetrei satului pe vatra actuală, lucru datorat inundațiilor puternice ale râului Mureș. Apare mai târziu și o altă așezare cunoscută sub numele de Haulikfalva, care se va contopi mai târziu cu Periamul. [4]
Periamul este menționat pe Harta Iozefină cu denumirea de Periamosch, situat fiind pe vatra actuală dar de dimensiuni mai reduse.
Periam pe Harta Iozefină (1769-1772) |
Periam pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sunt menționate două așezări și anume Periam și Haulikfalva
|
![]() |
Periam, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
|
Harta localității Periam din anul 1941
Sursa - Mapire.eu
|
![]() |
Harta comunei Periam
Sursa - Google Maps
|
![]() |
Gara Periam |
Ne continuăm călătoria noastră prin județul Timiș prin vizitarea unei alte localități și anume Periam. Ne începem călătoria, la fel ca dățile trecute, de la gară, în spatele acesteia aflându-se o stradă pe care ne vom îndrepta în cele ce urmează.
![]() |
Calea Timișoarei |
![]() |
Vedere asupra monumentului
|
![]() |
Parcul central - vedere asupra bisericii |
![]() |
Biserica Romano-Catolică Haulik - vedere frontală |
Biserica Romano-Catolică Haulik actualmente în administrarea Bisericii greco-catolice a fost ridicată în perioada 1847-1856, aflându-se în zona de sud a localității, în partea cunoscută în trecut sub numele de Haulikfalva. Numele de Haulik provine de la Georg Haulik de Varallya, episcop de Zagreb și care era cardinal al bisericii catolice, acesta participând și la sfințirea acesteia din 1856. Se spune că frescele din biserică ar fi fost pictate având ca modele personalitățile din acea vreme ale comunei. Biserica are o lungime de 38 de metri și lățimea de 39 de metri, având în locul acoperișului o cupolă, fiind a doua ca mărime după Ateneul Român din București. Se spune că arhitectul bisericii s-ar fi sinucis în ziua în care s-a sfințit lăcașul de cult [5]
![]() |
Vedere asupra turnului |
Deasupra intrării apare și o inscripție în latină "SUB TUUM PRAESIDIUM CONFUGIMUS SANCTA DEI GENITRIX" care s-ar traduce în "Sub ocrotirea Ta, alergăm cu toţii, Sfântă Născătoare de Dumnezeu”. Tot aici se află și ochiul deschis care veghează, simbol ale lui Dumnezeu care vede tot și cunoaște tot. [5]
![]() |
Vedere din spate asupra cupolei |
În contextul unirii Banatului cu România în anul 1918, se începe construcția acestei biserici, mai ales că din cei aproximativ 5000 de locuitori pe care îi avea Periamul, aproximativ 450 erau ortodocși. Localitatea cu o populație majoritar germană, aceasta și-a pierdut acest statut odată cu emigrarea masivă a etnicilor germani, astfel că cea românească a început să devină cu timpul, majoritară. Astfel că în anul 1926 se începe construcția bisericii, terminată fiind în anul următor. [6]
![]() |
Biserica Ortodoxă - vedere frontală |
![]() |
Primăria comunei Periam |
![]() |
Strada Stejarului |
![]() |
Biserica Romano-Catolică - vedere frontală |
![]() |
"Calea Aradului" împreună cu biserica catolică |
![]() |
Liceul Teoretic din Periam |
![]() |
Strada Mureșului - vedere asupra parcului |
![]() |
La intrare în parc |
![]() |
Prin parcul de la Periam |
![]() |
Tot aici |
![]() |
Strada Gării, vedere asupra Bisericii Haulik |
![]() |
Gara din Periam |
![]() |
Trenuri, cât mai multe trenuri |
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Comuna Periam, Timiș
[5] Adevărul.ro - Povestea bisericii „Haulik“ de la Periam. Are a doua cupolă ca mărime după Ateneul Român. Arhitectul s-a sinucis în ziua în care s-a sfinţit lăcaşul de cult
[6] Biserici.org - Biserica Nașterea Maicii Domnului Periam
[7] Biserici.org - Biserica Sf. Ioan Nepomuk Periam