Se afișează postările cu eticheta comuna ribita. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comuna ribita. Afișați toate postările

2019-03-17

Ribița, Județul Hunedoara


Ribița este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 45 km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ760, care pornește din DN76/E79, între localitățile Țebea și Mesteacăn. Are stație de tren proprie, situată la aproximativ 2km.

Ribița
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele sate: Crișan, Dumbrava de Jos, Dumbrava de Sus, Ribicioara și Uibărești. Populația localității Ribița este de 535 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 1347 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Ribița (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 822 de locuitori
În anul 1966 avea 869 de locuitori, în creștere cu 47 de locuitori
În anul 1977 avea 778 de locuitori, în scădere cu 91 de locuitori
În anul 1992 avea 610 locuitori, în scădere cu 168 de
locuitori
În anul 2002 avea 602 locuitori, în scădere cu 8 locuitori
În anul 2011 avea 535 de locuitori, în scădere cu 67 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din 1369, prin care Neacșa Teodor, tatăl cneazului Vladislav și viitor ctitor al bisericii, i se confirmă stăpânirea asupra mai multor sate din zonă printre care și Ribița. De-a lungul vremii așezarea a trecut în proprietatea mai multor stăpâni feudali, primii fiind cnezii de Ribița, Vladislav și Miclăuș ca mai apoi să fie urmați de nobilii din familiile Ribiczei și Nemes.

Anul 1784 va avea o mare însemnătate pentru această zonă, fiind astfel anul în care va avea loc cunoscută răscoală a lui Horea, Cloșca și Crișan. Gheorghe Crișan, unul dintre inițiatorii răscoalei, împreună cu o mulțime de țărani strânși în urma unei întâlniri efectuate la biserica din Mesteacăn, dorea să ajungă la Alba Iulia pentru a se înrola în regimentele de grăniceri și pentru a scăpa de iobăgie. La acea întâlnire din data de 31 octombrie se adunaseră în jur de 600 de țărani.

În drumul lor însă, la data de 1 noiembrie, aceștia intră în conflict la Curechiu cu oamenii nobililor din Brad și Baia de Criș, acest eveniment reprezentând scânteia începerii răscoalei. Deși scopul inițial era acela de-a ajunge la Alba Iulia, nu se va mai întâmpla acest lucru, deoarece aceștia vor ataca curțile nobiliare din zona Bradului. Nici în Ribița nu a fost liniște, în urma acestei răscoale au murit în jur de 42 de nobili, dintre aceștia, șaptesprezece provenind din familia Nemes, iar cinci din familia Ribczei. Nici Revoluția din 1848-1849 nu a fost lipsită de incidente. [3][4]

Să trecem la hărți. Pe prima ridicare topografică (Harta Iozefină) așezarea apare cu numele de Ribitze.



Ribița, pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu 
Pe Harta Franciscană (1819-1869) așezarea apare cu denumirea de Ribicze


Ribița, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Un aspect interesant este legat de cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887). Pe harta realizată la scara de 1:25000 așezarea apare cu denumirea de Ribicsora, fiind exact aceeași denumire ca și în cazul localității vecine Ribicioara. Pe harta realizată la scara de 1:75000 apare cu denumirea de Ribica.


Ribița pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Apare menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității. 

Harta actuală a localității
Sursa - Google Maps

În continuare vom prezenta călătoria noastră prin Ribița.


Intrarea în Ribița 
După cum s-a putut observa, în postările trecute am încercat să vizităm anumite locuri din această zonă, astfel că am ajuns să descoperim Mănăstirea Crișan și de asemenea satul din apropierea acesteia. Dar călătoria noastră nu a luat sfârșit... încă... deoarece vom descoperi și Ribița, ca mai apoi să terminăm (pe bună dreptate) călătoria noastră în această zonă. Să trecem totuși la ale noastre. Ne aflăm astfel la intrarea în comuna mai sus menționată, de unde ne vom călătoria pe Drumul Comunal 9 (DC9), dar înainte de asta descoperim tot aici și o troiță, ridicată în memoria răsculaților din 1784. Pe aceasta se află scris și un text pe care îl vom reproduce, pe cât de bine posibil, în următoarele rânduri.

Revoltați peste măsură de suferințele îndurate răsculații la 28 Octomvrie 1784 sub conducerea lui Marcu Gheorghe Crișan, au făcut praf și cenușe curțile nemeșești din Ribița. Aici sa prăbușit puterea familiei Ribiczei, stăpânitorii Zărandului urmașii maghiarizați ai voivodului Ladislau ctitorul Mănăstirei ortodoxe dela a 1412 din Ribița. 


Troița de la intrarea în Ribița

Lăsăm troița în urmă și ne continuăm călătoria pe drumul menționat anterior. După o scurtă perioadă de mers, putem observa cum drumul începe să urce. 


Vedere stradală

Dar nu pentru mult timp, deoarece drumul începe din nou să coboare.


...

După un timp, zărim în partea stângă o stradă. Ne vom aventura în continuare pe aceasta și vom lăsa DC9 în urmă.   

Vedere stradală
Tot pe această stradă descoperim și clădirea căminului cultural. Tot în această clădire se află și biblioteca.

Căminul Cultural și Biblioteca 
Pestre drum se află și primăria comunei.

Primăria comunei Ribița
Ne continuăm călătoria pe aceeași stradă menționată anterior. Putem observa de pe aceasta și o biserică, despre care vom scrie puțin mai târziu. 

Vedere stradală

Dar înainte de-a ajunge la biserica mai sus menționată, trecem peste un pod care la rândul său trece peste Valea Ribiței

Valea Ribiței
Odată ajunși pe acel pod, ni se deschide și o frumoasă priveliște asupra bisericii, aceasta fiind de altfel cunoscută ca și Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae, despre care  vom scrie în următoarele rânduri.

Vedere asupra bisericii ortodoxe
Biserica din Ribița este unul dintre cele mai importante și mai vechi monumente arhitecturale din țară, construită  fiind în secolul XIV, mai exact în anul 1417 (alte surse 1414). Aceasta a fost ctitorită de către cnezii ribițeni Vladislav și Miclăuș iar din punct de vedere arhitectural, aceasta se aseamană cu bisericile din Hălmagiu și Crișcior, localități  situate nu departe de Ribița. Picturile interioare îi reprezintă și pe ctitorii acestei biserici.

Biserica Ortodoxă
De asemenea, nobilii români din Ribița vor ajunge să se desprindă de națiunea română, devenind astfel conți de Ribiczey. Astfel are loc și trecerea edificiului către nobilimea calvinizată. Se poate presupune că această trecere ar fi avut loc undeva prin sec. al XVI-lea. Lăcașul revine însă mai târziu în posesia ortodocșilor.     

Vedere frontală
Acestea fiind spuse, ehm, scrise, este timpul să ne reîntoarcem. Revedem din nou podul peste care am trecut nu cu mult timp în urmă...

Podul peste Valea Ribiței
... și aceeași stradă pe care am mers pentru a ajunge la biserică...

Vedere stradală, imagine realizată din apropierea primăriei
... pentru ca mai apoi să ajungem din nou pe Drumul Comunal 9 (DC9).

DC9, direcția Ribicioara

Ne vom afla, în cele ce urmează, în locul de unde am început de altfel această călătorie, adică la intrarea în Ribița. De aici vom merge mai departe pe Drumul Județean 760 (DJ760) dar de data aceasta ne vom îndrepta spre gară. Aproape de intrarea în localitate se află un alt pod, de data aceasta fiind vorba despre podul care trece peste Crișul Alb. 

Vedere asupra Crișului Alb
Mai admirăm puțin priveliștea, văzută de altfel de pe podul mai sus menționat...


Intrarea în Ribița, văzută de pod
... după care ne continuăm, ca de obicei, călătoria.

DJ760, vedere în direcția gării
Mai aruncăm o ultimă privire în direcția Ribiței, înainte de-a ajunge la gară.


DJ760, direcția Ribița
Ajungem în cele din urmă și la gară... sau mă rog, ce a mai rămas din ea.


Gara din Ribița
În depărtare putem observa și dealurile din apropierea orașului Brad. 

Vedere spre Brad
După o perioadă de așteptat sosește în cele din urmă și trenul, urmând să încheiem călătoria noastră prin această zonă. Să auzim numai de bine!

Sosirea trenului
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Comuna Ribița - Din istoricul comunei
[4] Enciclopedia României - Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan
[5] Wikipedia.org - Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița
[6] Info Ribița - Biserica Ortodoxă “Sf. Nicolae” din Ribiţa (1404, 1414, 1417?)

Crișan, Județul Hunedoara


Crișan (în trecut Vaca) este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 46 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Ribița fiind situat la o distanță de aproximativ 4km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ760 din direcția Ribița. Nu are stație de tren proprie, cea mai apropiată fiind la Ribița, situată la 4km. Populația localității Crișan este de 431 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Crișan este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 673 de locuitori
În anul 1966 avea 671 de locuitori, în scădere cu 2 locuitori
În anul 1977 avea 649 de locuitori, în scădere cu 22 de locuitori
În anul 1992 avea 555 de locuitori, în scădere cu 94 de
locuitori
În anul 2002 avea 517 locuitori, în scădere cu 38 de locuitori
În anul 2011 avea 431 de locuitori, în scădere cu 86 de locuitori
[2]

Prima atestarea documentară a localității datează din anul 1439 când este menționată cu denumirea de Waka, denumire care mai apare și în alți ani cum ar fi 1441, 1445, 1525. [3] Se crede că denumirea așezării ar proveni de la apelativul Vacă. [4] În această localitate s-a născut Gheorghe Crișan, care va fi unul dintre principalii conducători ai răscoalei din anul 1784, cunoscută sub numele de răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. [5] După cum spuneam și anterior, satul avea înaintea denumirea de Vaca, denumire care se va păstra până în anul 1930 când locuitorii acestei așezări au dorit ca localitatea să primească numele de Crișan, după numele lui Gheorghe Crișan. [6]   

În privința hărților, localitatea este menționată pe Harta Iozefină cu denumirea de Vaka.

Crișan (Vaca) pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu
Cu aceeași denumire apare și pe Harta Franciscană (1819-1869). Singura diferență minoră este aceea că pe harta franciscană apare ca și Vaca iar pe cea anterioară ca și Vaka.


Crișan (Vaca) pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de a treia ridicare topografică apare cu următoarele denumiri: pentru harta realizată la scara de 1:75000 apare cu denumirea de Váca iar pentru harta realizată la scara de 1:25000 apare cu denumirea de Váka. O mențiune mai aparte este pentru harta realizată la scara de 1:75000 unde mai apare menționată o denumire și anume Tehénfalva. Nu am reușit să aflu care este originea acestui nume.


Crișan (Vaca) pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Apare menționată și pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală a localității
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin acest sat.


Drumul spre sat
În postarea anterioară am scris o scurtă prezentare despre Mănăstirea Crișan, dar după cum am menționat și atunci, eram doar la început de drum, deoarece ne vom continua călătoria noastră prin această zonă prin a vizita și localitatea Crișan, situată la aproximativ 2-3km de mănăstire. Ne continuăm călătoria pe Drumul Județean 760 (DJ760), drum care va duce spre localitatea anterior menționată. După o scurtă perioadă de mers, ajungem să observăm în depărtare satul. Cu toate acestea mai avem ceva distanță de mers până vom ajungem unde ne-am propus.


Ne apropiem de sat
Deși există case care sunt situate înainte de mănăstire, cum vi dinspre Ribița, centrul localității se află situat mai departe. Vom scrie și despre acest aspect mai târziu.


Vedere stradală
În partea dreaptă a drumului descoperim și o vale, cunoscută sub numele de Valea Juncului. O vedere mai bună asupra acesteia avem din apropierea podului care trece peste valea mai sus menționată.


Valea Juncului
Ajungem în cele din urmă și la podul menționat anterior.


Podul peste Valea Juncului
Trecem podul și ne continuăm călătoria. Ajungem într-o zonă a satului unde casele nu se mai află situate lângă drum, dar cu toate acestea zărim deja altele, amplasate puțin mai departe.

Vedere stradală

Casele încep să reapară din nou, dar odată ajunși în această zonă trebuie să alegem în a merge înainte, sau să o luăm în partea dreaptă, pe o altă stradă. De data aceasta alegem să o luăm în partea dreaptă, pe o străduță care, după cum se poate observa din acel punct, începe să urce. Lucru bun de altfel, deoarece și priveliștea va fi una pe măsură... și așa a și fost!


Vedere de sus
Mai urcăm puțin și ajungem în cele din urmă în cimitirul satului. Deoarece este amplasat la o altitude puțin mai mare față de locul unde ne aflam anterior, putem avea o vedere mult mai bună a zonei respective, existând posibilitatea de a se observa și drumul spre mănăstire... dar nu și mănăstirea.

Vedere din cimitir asupra zonei
Deși unul dintre principalele motive pentru care am poposit aici este vederea frumoasă asupra zonei, adevăratul motiv a fost de fapt vizitarea unui (alt) monument arhitectonic interesant, aici fiind vorba despre biserica ortodoxă, care este amplasată în cimitirul satului. Biserica actuală a fost construită între anii 1844 și 1852, înaintea acesteia existând o altă biserică de lemn construită în prima jumătate a sec. al XVIII-lea, dar care a dispărut în timpul revoluției din 1848-1849. Fundația de piatră a acesteia a fost descoperită mai târziu în anul 2005. Are hramul Adormirea Maicii Domnului


Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și ne reîntoarcem pe DJ760, drum pe care ne vom continua călătoria. Trecem de centrul de informare turistică și ne avântăm tot mai mult pe străzile din această localitate.   
    

Vedere stradală
În cele din urmă se ivește, în partea dreaptă, o altă stradă, pe care ne vom deplasa în cele ce urmează.


Vedere spre DJ760
Aceasta stradă ne va duce la Casa Memorială Crișan. Conform panoului informativ situat în apropiere, se pare că aceasta (casa) ar fi fost reconstruită în anul 1979, conform unei imagini publicate de către un istoric cunoscut sub numele de Ioan Lupaș. Tot aici se află o expoziție foto-documentară care prezintă istoricul localității dar și o camera amenajată, care prezintă specificul unei locuințe a moților zărăndeni. Din cauza timpului scurt, nu vom reuși să vizităm acest edificiu, iar din acest motiv îl vom vizita într-o altă călătorie.

Casa Memorială Crișan
Tot aici se află și o statuie reprezentându-l pe Gheorghe Crișan, unul dintre conducătorii răscoalei din 1784.

Statuia lui Gheorghe Crișan

Călătoria noastră prin această localitate se apropie de final, din acest motiv ne reîntoarcem pe DJ760 cu scopul de-a ajunge înapoi la mănăstire, dar până atunci vom mai admira peisajele.

Vedere stradală, împreună cu Valea Juncului în partea dreaptă
După o perioadă mai lungă de mers ajungem în cele din urmă în apropierea mănăstirii. Însă de data aceasta vom lăsa mănăstirea în urmă și ne vom continua călătoria pe același drum. Ajungem în locul despre care scriam la început, aici fiind situate primele case din localitate, cum vi dinspre Ribița. 

La ieșirea din sat, spre Ribița
La ieșirea din sat descoperim și un indicator cu numele localității, tot pe acesta localitatea este menționată ca și sat istoric. 

La intrarea (în cazul nostru ieșirea) din localitate
Lăsăm satul în urmă și ne continuăm călătoria...cât a mai rămas din ea. Drumul se află foarte aproape  de pădure și chiar dacă suntem în afara localității, tot mai descoperim câte o casă două, situate unde mai sus față de drum. 

Vedere stradală
Ne aflăm la finalul călătoriei, iar din acest motiv vom încheia (de scris) acest articol pe același ton optimist și cu aceeași speranță că ne vom mai reîntâlni și data viitoare cu într-o altă călătorie... dar până atunci să auzim numai de bine!

Vedere stradală... și finalul călătoriei? 

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...