Se afișează postările cu eticheta comuna secusigiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comuna secusigiu. Afișați toate postările

2019-02-15

Satu Mare, Județul Arad


Satu Mare este un sat în județul Arad situat la aproximativ 38 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Secusigiu fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ682 din direcția Secusigiu dar și din direcția Periam. Are stație de tren proprie, având denumirea de Aranca (Halta Aranca), după numele pârâului din zonă. Populația localității Satu Mare este de 840 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Satu Mare este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1198 de locuitori
În anul 1966 avea 1134 de locuitori, în scădere cu 64 de locuitori
În anul 1977 avea 1148 de locuitori, în creștere cu 14 locuitori
În anul 1992 avea 1005 locuitori, în scădere cu 143 de
locuitori
În anul 2002 avea 1024 de locuitori, în creștere cu 19 locuitori
În anul 2011 avea 840 de locuitori, în scădere cu 184 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității Satu Mare datează din anii 1333-1335 când este întâlnită cu numele de Magna Villa. De-a lungul vremii apare menționată sub diverse forme și anume: Nogfalu (1335), Nagfalw (1454, 1463), Naghffalw (1558), Nagyfalw (1559), Naghfalv (1561), etc. În 1454, Iancu de Hunedoara primește diverse părți din sat, ca mai apoi în 1463 să aibă loc înregistrarea posesiei de către Matei Corvin, fiul acestuia, el alipind satul la domeniul Lipovei. Dar mama sa Elisabeta renunță la proprietate, astfel că satul este dăruit nobililor Jaksić. Mai târziu, comitele de Timiș, Petru Petrovici, reușește să intră în posesia localității și o alipește cetății Timișoara în 1543. [3][4]

Potrivit tradiției sârbești, satul ar fi fost întemeiat în anul 1530, situat fiind într-o zonă joasă și mlăștinoasă, cunoscută sub numele de Seliște, aproape de malul stâng al Mureșului. Alte surse consideră însă că sârbii s-ar fi așezat aici odată cu stăpânirea așezării de către familia Jakšić, în anul 1464, de aici mutându-se pe vatra actuală. Tot tradiția spune că numele localității ar fi fost Nad-fala, nume provenit de la trestia care creștea în aceste locuri, fiind schimbat în Nagyfala odată cu migrația sârbă din 1690. În timpul administrației austriece, satul a fost sistematizat, în ciuda faptului cele două părți ale satului sunt situate la diferite altitudini. A existat aici și o populație germană, la fel ca și în cazul celorlalte localități din zonă. [5]

Să trecem însă la hărți. Pe harta iozefină realizată între anii 1769 și 1772 satul este menționat cu denumirea de Nagy Falu, nefiind însă sistematizat.

Satu Mare, pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu 
Pe cea de a doua ridicare topografică (1819-1869) apare menționat cu două denumiri, Nagyfallú și Nagyfalu, satul fiind deja sistematizat.

Satu Mare, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apare menționată cu denumirea de Nagyfalu iar pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000, apare cu aceași denumire.

Satu Mare, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.

Satu Mare, pe harta din anul 1941. Se observa că pe lângă denumirea de Nagyfalu se adaugă și Temes
Sursa - Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a localității.

Harta actuală a localității Satu Mare
Sursa - Google Maps 
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Satu Mare.
Vedere spre Secusigiu
Locul de începere al acestei călătorii este gara din Satu Mare, cunoscută sub numele de Halta Aranca. Primele case se pot observa deja, fiind situate în apropierea gării. Acestea însă sunt puține la număr, restul de case fiind situate la aproximativ un kilometru distanță. După o perioadă de mers, parcurgând Drumul Județean 682 (DJ682), ajungem în cele din urmă în cealaltă parte a satului.
Vedere stradală

Odată intrați în această parte de sat, parcurgem același DJ682. După o scurtă perioadă de timp, descoperim pe partea dreaptă a drumului o biserică și anume Biserica Baptistă.

Biserica Baptistă
Nu ne oprim însă aici și ne continuăm călătoria pe același drum menționat anterior. 

Vedere stradală
De la distanță se puteau deja observa două biserici, pe care le putem observa mai în detaliu, apropiindu-ne tot mai mult de acestea. Prima despre care vom scrie este Biserica Ortodoxă.      

Biserica Ortodoxă
Inițial, aici nu a existat o biserică ortodoxă, credincioșii fiind nevoiți să participe la slujbe în bisericile din Munar și Secusigiu, Satu Mare fiind filie la Munar. Din 1995 Satu Mare devine parohie, astfel că are loc și începerea serviciului religios, inițial acesta desfășurându-se într-o capelă. De-a lungul timpului capela devine neîncăpătoare, astfel că se ia decizia construirii unei noi biserici. Construcția acesteia a început în anul 2003 și s-a încheiat în anul 2007. Are hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie. [6]

Biserica Ortodoxă, vedere de pe stradă din apropiere
În imediata apropiere mai există o altă biserică și anume Biserica Romano-Catolică. Această biserică a fost construită în anul 1888 de către germanii așezați în sat, în fața acestuia aflându-se și un monument ridicat în anul 1925 în amintirea celor căzuți în primul război mondial. [7] 

Biserica Romano-Catolică
Între cele două biserici se află o stradă, pe care ați putut să o observați în a doua imagine de mai sus. Tot de acolo se deschide și o frumoasă vedere a celor două biserici.

Vedere asupra celor două biserici
Ne continuăm drumul pe această stradă ca mai apoi să ajungem la o răscruce de drumuri. Deja am observat de dinainte o biserică amplasată fiind aici, iar din acest motiv nu ne va fi deloc greu să o descoperim... trebuie doar să o luăm în partea dreaptă și o vom vedea în toată splendoarea ei. Este vorba despre Biserica Ortodoxă Sârbească.      


Nu se cunoaște data construcției primei biserici. Se crede că aceasta ar fi construită în sec. al XIV-lea. Conform tradiției sârbe, aceasta ar fi fost ridicată în anul 1666. Totuși, în 1733 apare o însemnare pe o Evanghelie, conform căreia în localitate ar fi fost construită o biserică între 1720-1730. Prima consemnare sigură o avem din 1758, când este menționată o biserică construită din bârne și acoperită cu șindrilă, având hramul Sf. Gheorghe. [8]

Biserica Ortodoxă Sârbească
Cât despre biserica nouă, se pare că aceasta ar fi fost construită în anul 1824 sau în 1789, conform unui inventar al acesteia. Sau făcut reparații majore ale acesteia în 1875 dar și în 1939. Mai târziu, biserica a fost înălțată și lățită. [9]   

Vedere asupra turnului
Încheiem astfel capitolul legat de biserici și ne reîntoarcem pe DJ682. Odată ajunși aici o vom lua în partea stângă spre Periam, doar pentru a realiza o ultima imagine de pe această stradă.

DJ682,direcția Secusigiu
Este timpul să ne reîntoarcem la gară, pe același drum pe care l-am străbătut și anterior.  


Ne reîntoarcem la gară...
Puțin mai în față se poate observa și acea diferență de nivel despre care vorbeam la început, casele fiind amplasate mai sus față de locul unde mă aflam.


Tot mai sus...
După cum spuneam și mai înainte ne îndreptăm spre gară, de unde vom lua trenul spre casă. O călătorie reușită, fiind de altfel și prima realizată în ultimele trei luni. Să sperăm însă că nu și ultima. Să auzim numai de bine!


Ne apropiem de gară
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, p.139
[5] Ibidem p.182-183
[6] Ibidem p.332-333
[7] Ibidem p.331
[8] Ibidem p.326-327
[9] Ibidem p.328-329



Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...