Se afișează postările cu eticheta comuna vata de jos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comuna vata de jos. Afișați toate postările

2019-04-03

Prihodiște, Județul Hunedoara


Prihodiște este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 59 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Vața de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 2km de aceasta. Accesul se poate face prin DC172 atât din direcția Vața de Jos dar și dinspre Tătărăștii de Criș. Nu are stație de tren proprie, cea mai apropiată fiind situată la o distanță de aproximativ 3km, în Vața de Jos. Populația localității Prihodiște este de 256 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Prihodiște este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 427 de locuitori
În anul 1966 avea 380 de locuitori, în scădere cu 47 de locuitori
În anul 1977 avea 351 de locuitori, în scădere cu 29 de locuitori
În anul 1992 avea 303 locuitori, în scădere cu 48 de
locuitori
În anul 2002 avea 282 de locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 256 de locuitori, în scădere cu 26 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din anii 1760-1762 când este menționat cu denumirea de Priojesth. În anul 1800 apare menționat cu denumirea de Prihogyesd, denumire care va mai apărea menționată de multe ori și în secolul următor. Satul s-a constituit prin unirea a trei cătune: Cusăști, Peștera și Ponor. Tot din anii 1760-1762 aflăm că locuitorii acestor locuri aveau biserica în comun cu cei din Tătărăști. Deși se spune că aceștia erau uniți, avem motive să credem că nu era așa. La Prihodiște există și o peșteră pe care însă nu o vom vizita în călătoria noastră [3][4] 

Pe harta realizată între anii 1769-1773 localitatea apare menționată cu denumirea de Prehodesd. Din cauza faptului că este situată la mică distanță de localitatea vecină Tătărăștii de Criș, și cea din urmă așezare va apărea în următoarele imagini.


Prihodiște, pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu

Pe Harta Franciscană așezarea apare cu denumirea de Prihogyeșt.


Prihodiște, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu 
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată, în ambele cazuri, cu denumirea de Prihodieșt, la care se mai adaugă și denumirea de Prihogyeșd.

Prihodiște, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu  
Așezarea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Prihodiște.


DC172, direcția Prihodiște
Odată ajunși în Vața de Jos, ne pregătim pentru următoarea noastră călătorie, călătorie care va avea loc în localitatea vecină Prihodiște. Din Vața de Jos și până în Prihodiște avem de parcurs o distanță de aproximativ 2km. Ne începem călătoria din Vața de unde vom ajunge pe Drumul Comunal 172, drum care ne va duce până în localitatea menționată anterior.


DC172, aproape de ieșirea din Vața 
Ieșim în cele din urmă din Vața. Ajungem în apropierea pădurii, nu departe de drum aflându-se și un deal, care poate fi observat și în imaginea de mai sus.

Spre Prihodiște...
Dacă în partea dreaptă a drumului se află pădurea, în partea stângă a acestuia se află Crișul Alb.  

Crișul Alb, în direcția Vața de Jos
Revenim la drumul nostru și ne continuăm călătoria. 

Vedere stradală
Tot mergând pe acest drum, începem a ne apropia de sat. Tocmai din acest motiv începem să zărim și câteva case. 

Vedere stradală (2)
Ne apropiem de intrarea în sat. La intrarea în acesta, pe partea dreaptă a drumului, se află și câteva case, situate chiar la poalele dealului din apropiere. De aici, drumul o ia în partea stângă și din nou casele "dispar"...  însă pentru o scurtă perioadă.   

Vedere stradală (3) 

Privim în urmă și observăm mai bine dealul din apropierea satului și de asemenea casele de la intrare.

Vedere stradală (4)
După un timp casele încep să "reapară". La fel ca și în cazul celorlalte sate vizitate și acesta este unul de tip răsfirat.
Vedere stradală (5)
Nu durează mult și descoperim clădirea școlii primare. Peste drum de școală se află și clădirea căminului cultural.  

Școala primară
Lăsăm școala și căminul în urmă pentru a ne continua călătoria noastră. Ne apropiem, încet dar sigur de biserică, care poate fi deja observată în imaginea de mai jos.


Vedere stradală (6)
Ajungem în cele din urmă în apropierea bisericii ortodoxe. Nu am reușit să descopăr foarte multe informații cu privire la istoricul bisericii din sat, singura informație descoperită este aceea că biserica actuală ar fi fost construită în anul 1935[5]. Dacă anul este corect, înseamnă că pe Harta Iozefină este menționată existența unei biserici mai vechi, posibil din lemn. Din cauza lipsei de informații, nu putem spune mai multe detalii despre aceasta. La fel ca și în cazul celorlalte localități vizitate, biserica este amplasată în cimitir.

Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și mai avansăm puțin pe această stradă. În partea stângă a drumului descoperim un alt drum care duce spre Tătărăștii de Criș. Nu vom merge însă pe acesta.


Vedere stradală (7)

Aruncăm o privire în urma noastră și observăm mai bine biserica, împreună cu strada din apropiere. În partea dreaptă a imaginii se poate observa și drumul spre Tătărăști.


Vedere stradală (8)
Este timpul să ne reîntoarcem în Vața de Jos. Odată încheiată călătoria în Prihodiște, deja putem spune că am vizitat un număr de patru localități și anume Vața, Târnava de Criș, Brotuna și Prihodiște.

Spre Vața de Jos
Ieșim din sat și ne apropiem încet dar sigur de Vața de Jos.

DC172, spre Vața
După o perioadă de mers intrăm în cele din urmă în Vața. Vom rămâne puțin prin centrul comunei, iar mai apoi ne vom îndrepta spre gară încheind astfel călătoria noastră prin această zonă.

Intrarea în Vața de Jos

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár

[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Prihodiște
[4] Scribd - Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Criş, Bulzeştii de Sus, Ribiţa - Elemente de istorie şi geografie locală, trasee turistice
[5] Biserica-PRIHODISTE (com. VATA DE JOS)

Brotuna, Județul Hunedoara


Brotuna este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 56 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Vața de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ707 din direcția Vața de Jos, iar mai apoi prin DN76/E79, dinspre Ociu sau Târnava de Criș. Nu are stație de tren proprie, cea mai apropiată fiind situată la o distanță de aproximativ 3km, în Vața de Jos. Populația localității Brotuna este de 260 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Brotuna este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 301 locuitori
În anul 1966 avea 315 locuitori, în creștere cu 14 locuitori
În anul 1977 avea 315 locuitori, la fel ca și în anul 1966
În anul 1992 avea 312 locuitori, în scădere cu 3
locuitori
În anul 2002 avea 291 de locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 260 de locuitori, în scădere cu 31 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1439 când apare cu denumirea de Brothonya. De-a lungul vremii aceasta este menționată astfel: Brothona (1525), Brotuna (1715), Brotuna (1760-1762), Brotuna (1800), etc. Locuitorii de aici au participat la răscoala din anul 1784 dar și la cea din 1848, unde au căzut morți în jur de o mie de oameni, în timpul luptelor cu trupele maghiare. În urma acestui eveniment mai multe locuințe au fost arse, inclusiv biserica. Inițial satul era situat în jurul bisericii, dar după anul 1937 perimetrul acestuia a început să se extindă ajungând până în imediata apropiere a Drumul Național 76, și chiar mai departe de acesta, primind în cele din urmă forma actuală. [3][4][5]

În privința hărților descoperim că pe Harta Iozefină așezarea apare menționată cu denumirea de Brotuna, deși la o primă vedere se pare că aceasta are avea denumirea de Protuna


Brotuna pe Harta Iozefină (1769-1783)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană, localitatea apare menționată cu denumirea actuală și conform celor scrise mai sus, aceasta era concentrată în jurul bisericii.

Brotuna pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată cu aceleași denumiri.


Brotuna, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu  
Mai jos se află harta actuală a localității.

Harta actuală
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Brotuna.

DN76/E79, direcția Brotuna 
După terminarea călătoriei prin Târnava de Criș este timpul să ne îndreptăm spre următoarea noastră destinație și anume Brotuna. Pentru a ajunge acolo, vom pentru o perioadă pe DN76/E79, din acesta pornind un alt drum, în partea dreaptă, care duce spre sat.


DN76/E79, se poate observa și DC1, care duce spre Brotuna 
Intrăm pe strada care duce spre sat, cunoscută sub numele de Drumul Comunal 1 (DC1). Nici nu intrăm bine pe aceasta, că deja ne și aflăm la intrarea în sat.

La intrare în Brotuna
După cum spuneam și la început, satul este concentrat de-a lungul unei singure străzi, situație care se va schimba puțin mai târziu.

Vedere stradală
Momentan nu descoperim nimic nou, dar ne vom continua călătoria pe aceeași stradă.


Vedere stradală (2) 
În cele din urmă descoperim în partea stângă a drumului clădirea școlii primare...


Școala primară
... ca după scurt timp să revenim la drumurile noastre. Tot mergând, descoperim că drumul se bifurcă. De asemenea, se observă și biserica, situată fiind pe dealul din apropiere.


Vedere stradală (3)
Trebuie să alegem drumul pe care ne vom continua călătoria. Îl alegem pe cel care duce în partea stângă.


Vedere stradală (4)

În apropierea drumului se află și un mic pârâu. Tot mergând pe acest drum, descoperim un alt drum, mai degrabă o cărare, care pornește din drumul principal. Pentru a ajunge pe acea cărare, trebuie să trecem peste acest pârâu, trecere care este foarte ușoară, deoarece există și un mic pod care trece peste acesta. Putem presupune că această cărare duce sus, la biserică.

E timpul să urcăm
Presupunere care se dovedește în cele din urmă a fi corectă, deoarece ajungem tot mai aproape de biserică.


Drumul din dreapta este cel pe care am venit, iar cel din stânga este cel care duce la biserică
Intrăm astfel in incinta bisericii. Odată intrați, ni se deschide o frumoasă priveliște a zonei. 


Vedere spre Vața de Jos
Putem distinge de acolo și câteva localități, printre care Târnava de Criș, Basarabasa și o parte din Vața de Jos.


Vedere spre Basarabasa
Dar pentru că tot am vorbit, în trecere, despre biserică, este timpul să ne îndreptăm atenția asupra ei și să descoperim împreună câteva detalii despre istoricul acesteia.

Biserica Ortodoxă
Despre biserica de lemn de aici aflăm următoarele detalii și anume că este posibil să fi fost construită în jurul anului 1870. Există posibilitatea ca aceasta să fi fost construită înainte de acest an, dar nu mai devreme de 1848. Avem motive să credem acest lucru, deoarece înaintea acestei biserici a existat o alta mai veche, care era deja menționată între anii 1761 și 1762 dar care a fost distrusă de către maghiari, în timpul răscoalei din anul 1848. La fel ca și biserica din satul vecin Târnava de Criș, nici aceasta nu este inclusă pe lista monumentelor istorice. La fel ca și în cazul multor localități din această zonă, biserica este amplasată în cimitirul satului. [6]


Biserica Ortodoxă, vedere în direcția localității Brotuna 
Lăsăm biserica în urmă și coborâm înapoi în sat. Nu ne vom reîntoarce însă pe același drum, deoarece tot din apropierea cimitirul și de pe cărarea unde ne-am aflat inițial, pornește un alt drum care duce spre strada din partea dreaptă, nu departe de locul unde DC1 se bifurcă. Acest drum este asfaltat și se poate ajunge mult mai ușor față de cărarea pe care am venit prima dată, care cred că este mai degrabă folosită ca și o scurtătură. De acolo ajungem înapoi pe DC1 cu gândul de a ne reîntoarce în Vața de Jos.


O ultimă vedere asupra bisericii. Se poate ajunge la biserică și pe drumul din partea dreaptă, din acesta pornind un altul care duce sus, până în apropierea cimitirului. 

Revedem aceeași stradă, aceleași case, aceleași peisaje...


DC1, direcția Vața de Jos
... și ajungem în cele din urmă (din nou) pe DN76/E79.


DN76/E79, direcția Târnava de Criș
Tot de pe acest drum mai aruncăm o ultimă privire asupra satului...


Vedere spre Brotuna
... ca mai apoi să ajungem, în cele din urmă, înapoi pe DJ707. 


DJ707, direcția Vața de Jos
Acest drum ne va duce înapoi în Vața de Jos. Nu vom intra prin Târnava de Criș, ci vom trece pe lânga aceasta, privind-o doar de la distanță. Indicatorul cu numele localității Vața de Jos, ne indică faptul că suntem aproape de aceasta, dar ce se va mai întâmpla de acum înainte, vom descoperi împreună în următoarea postare.


Intrarea în Vața de Jos
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Brotuna
[4] Wikipedia.org - Brotuna, Hunedoara
[5] Scribd - Ghid Istoric Geografic Si Turistic Al Comunelor Vata de Jos Baia de Cris Bulzestii de Sus Si Ribita
[6] Wikipedia.org - Biserica de lemn din Brotuna

Târnava de Criş, Județul Hunedoara


Târnava de Criş este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 54 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Vața de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ707 din direcția Vața de Jos, iar mai apoi prin DN76/E79, dinspre Ociu sau Baia de Criș. Nu are stație de tren proprie, cea mai apropiată fiind situată la o distanță de aproximativ 3km, în Vața de Jos. Populația localității Târnava de Criş este de 545 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Târnava de Criș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 656 de locuitori
În anul 1966 avea 718 locuitori, în creștere cu 62 de locuitori
În anul 1977 avea 701 locuitori, în scădere cu 17 locuitori
În anul 1992 avea 653 de locuitori, în scădere cu 48 de
locuitori
În anul 2002 avea 610 locuitori, în scădere cu 43 de locuitori
În anul 2011 avea 545 de locuitori, în scădere cu 65 de locuitori
[2]

În anul 1439 apare prima mențiune documentară a localității și anume Alsó-és Felső-Tornova. De fapt, această mențiune indică două așezări, și anume Târnava de Jos și Târnava de Sus, ceea ce înseamnă că erau două localități separate. Între 1760-1762 localitatea apare ca și Ternava. Mai aflăm și faptul că populația de aici era ortodoxă împreună cu cei doi preoți de aici.

În 1784 răsculații care au pătruns în această zonă au înfrânt un grup de nobili. Un eveniment important în această zonă este Bătălia de la Târnava, dată în anul 1848 între trupele maghiare, care erau în drumul lor spre Brad și cele române. În cele din urmă, trupele române au fost înfrânte de cele maghiare, acestea avansând până în orașul Brad, unde vor întâmpina și acolo rezistență. În 1925 localitatea apare menționată cu denumirea actuală și anume Târnava de Criș. [3][4][5]

Pe Harta Iozefină (1769-1773) localitatea apare cu denumirea de Tirnava

Târnava de Criș pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană (1819-1869) localitatea apare menționată cu denumirea de Trnava

Târnava de Criș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu 
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea cu denumirea de Ternava, la care se mai adaugă și denumirea de Ternavica.  

Târnava de Criș, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu    
Așezarea apare menționată și pe hărțile din anii 1910 și 1914, dar nu și pe cea din 1941. Mai jos aveți harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - mapire.eu  

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin localitate.


DJ707, vedere spre Vața de Jos, înainte de podul peste Crișul Alb
În postarea anterioară am scris despre localitatea Vața de Jos, care este de asemenea centrul de reședință al comunei cu același nume. Odată terminată călătoria noastră prin Vața, ne vom îndrepta spre următoarea noastră destinație și anume Târnava de Criș, localitate situată la aproximativ 3km de centrul de comună. Pentru a ajunge acolo, vom merge pe Drumul Județean 707 (DJ707). Înainte de-a ajunge la intrarea în sat vom trece și podul peste Crișul Alb.

Crișul Alb
Odată trecuți de podul peste Crișul Alb avem cale liberă spre localitate... mă rog, tot așa cum am avut și înainte.


DJ707, direcția Târnava de Criș 
Deja observăm și indicatorul cu numele localității, semn că ne apropiem de intrarea în sat.  


Aproape de intrarea în sat
După cum s-a putut observa și în imaginea de mai sus, din DJ707 pornește un alt drum, în partea dreaptă, drum pe care ne vom aventura în cele ce urmează.


Se observă deja primele case
Privind în spate, ni se deschide o frumoasă priveliște a zonei.


Vedere asupra zonei (direcția Vața de Jos). Se poate observa și podul peste Crișul Alb 
În cele din urmă intrăm în sat.


Vedere stradală

La fel ca și în majoritatea satelor din această zonă, Târnava este un sat răsfirat, străzile nefiind drepte, cum este cazul satelor din câmpia Aradului. Nu vom explora satul în întregime, ci ne vom axa pe ceea ce ne interesează cel mai mult.


Vedere stradală (2)
După un timp, descoperim în partea dreaptă o altă stradă, astfel că în cele ce urmează vom merge pe aceasta.

Vedere stradală (3)
După o perioadă de mers, ne apropiem de cimitirul din sat.


Vedere stradală, în apropierea cimitirului
Tipic pentru așezările din această zonă este faptul că biserica se află situată în cimitir. Nici la Târnava situația nu este mai diferită, astfel că vom descoperi și biserica ortodoxă amplasată aici. 


Biserica de lemn din Târnava de Criș
Biserica de lemn din Târnava de Criș a fost ridicată în anul 1824, aceasta fiind martora evenimentelor care au avut loc aici în timpul răscoalei din anul 1848, când în această zonă a avut loc bătălia de la Târnava (vezi introducerea). Se spune că în timpul acestui eveniment, copilul clopotarului acestei biserici a fost împușcat de către trupele maghiare, în timp ce trăgea clopotul pentru a alerta locuitorii din zonă să oprească avansarea trupelor spre Brad. O placă comemorativă în legătură cu acest eveniment, se află amplasată la intrarea în biserică. Biserica nu este inclusă pe lista monumentelor istorice.  


Placa comemorativă

Nu departe de biserica de lemn se află o altă biserică, tot ortodoxă, dar de data aceasta nu este construită din lemn.

Biserica Ortodoxă nouă

Lăsăm cele două biserici în urmă și ne continuăm călătoria pe drumul din apropiere... de altfel, același pe care ne-am aflat și adineauri.

Vedere stradală (4)
Acest drum duce până la Drumul Național 76 (...European 79), drum pe care vom merge în cele ce urmează.

Vedere stradală (5). Se poate observa și DN76/E79 
Ajungem în cele din urmă pe DN76/E79, dar unde ne va duce acest drum vom afla în următoarea postare.

DN76/E79


Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...