Se afișează postările cu eticheta judetul arad. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta judetul arad. Afișați toate postările

2019-04-09

Vărădia de Mureș, Județul Arad


Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN7/E68 atât dinspre Săvârșin cât și dinspre Bârzava. Are în componență următoarele sate: Baia, Julița, Lupești, Nicolae Bălcescu și Stejar. Are stație de tren proprie. Populația localității Vărădia de Mureș este de 558 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a comunei Vărădia de Mureș, fără satele aparținătoare, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 861 de locuitori
În anul 1966 avea 806 locuitori, în scădere cu 55 de locuitori
În anul 1977 avea 896 de locuitori, în creștere cu 90 de locuitori
În anul 1992 avea 768 de locuitori, în scădere cu 128 de locuitori

În anul 2002 avea 721 de locuitori, în scădere cu 47 de locuitori
În anul 2011 avea 558 de locuitori, în scădere cu 163 de locuitori
 [2]


Prima atestare documentară a localității datează din anul 1369 cu denumirea de Varadi. De-a lungul vremii așezarea apare menționată sub diverse forme: Vardia (1387); Waradya (1427); Varadya (1492); Tothvaradja (1551,1596), etc. A existat aici și o fortificație dacică. În 1479 apare menționată existența unei cetăți. Tot la Vărădia a fost descoperită și o biserică medievală, sau mai bine spus ruinele acesteia. O descriere a cetății realizată de către călătorul turc Evlia Celebi ne indică faptul că cetatea era foarte mare cuprinzând în aceasta un număr mare de locuințe. Celebi susține că în aceasta erau în jur de 150 de locuințe. La sfârșitul secolului al XV-lea Vărădia capătă statut de târg. Cetatea își va menține rolul de apărare, dar începând cu secolul al XVIII-lea își va pierde din importanță, astfel că după anul 1709 aceasta este demolată. În 1715 are o populație formată din peste 50 de familii, ca mai apoi în anul 1720 să mai aibă doar 17. În 1771 are 53 de familii. [3][4]

Pe Harta Iozefină așezarea apare cu denumirea de Totvaradie
.
Vărădia de Mureș pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană așezarea apare cu denumirea de Totvarad.


Vărădia de Mureș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare tot cu aceeași denumire și anume Totvarad.


Vărădia de Mureș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Vărădia de Mureș. 

Drumul de la gară
La fel ca în majoritatea călătoriilor noastre ne vom începe călătoria de la gară, de unde vom ajunge pe drumul care pornește din apropierea gării și duce până în localitate. De pe acest drum ajungem pe DN7/E68. Primul lucru pe care îl vedem când ajungem pe DN7/E68 este clădirea primăriei.


Primăria
În continuare o vom lua în partea dreaptă a drumului, în direcția localității Savârșin.


DN7/E68, direcția Savârșin
Deja putem observa și biserica din sat astfel că vom trece la a scrie câteva detalii istorice despre aceasta. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea se menționează deja existența unei biserici de lemn care avea hramul Cuvioasa Paraschiva. În anul 1815 se construiește actuala biserică de zid, înlocuind-o pe cea veche. Construită în stil baroc, biserica are o lungime de 25 de metri și o înălțime de 8 metri, iar împreună cu turnul are 14 metri. Are hramul Întampinarea Domnului [5]


Biserica Ortodoxă
În apropierea bisericii se află o altă stradă pe care vom merge în cele ce urmează.

Vedere stradală
Ne aflăm în continuare pe strada mai sus menționată

Vedere stradală
După un timp ajungem foarte aproape de dealul din apropiere. Deoarece această porțiune a dealului este lipsită de copaci, spre deosebire de cealaltă parte a acestuia, ne putem urca cu ușurință pe dealul menționat anterior. 


În apropierea dealului
Odată urcați pe acest deal, ni se deschide o frumoasă priveliște a zonei.


Vedere asupra localității, direcția Nicolae Bălcescu
Mai rămânem puțin aici pentru a admira "mai în detaliu" zona.


Vedere panoramică, în direcția râului Mureș
Este timpul să coborâm de pe acest deal și sa revenim pe strada pe care ne-am aflat anterior. Dar nu ne vom reîntoarce pe aceasta ci o vom lua pe altă stradă care duce într-o altă parte a satului, mai exact în centrul acestuia.


Drumul pe care am ajuns când am coborât dealul, fiind de altfel și drumul pe care am venit pentru a-l urca. În față se observă și strada pe care vom merge în continuare
Ne aflăm în continuare pe strada mai sus menționată. Pe marginea drumului curge și apă, ceea ce îți creeaza impresia unui râu, un râu mai mic, dacă am putea spune.

Vedere stradală
Tot mergând pe această stradă descoperim după un timp și clădirea căminului cultural.

Căminul Cultural
Nu departe de cămin, mai exact peste drum de acesta, se află și cladirea școlii generale unde se află și grădinița.

Școala Generală + Grădinița
După cum se poate observa și în imaginea de mai sus, deja ne aflăm pe o altă stradă care ne va duce pe drumul care ne-am aflat la începutul călătoriei noastre, adică cel care pornește de lângă biserica ortodoxă.
Vedere stradală, în direcția căminului
Odată ajunși pe această stradă ne vom îndrepta spre DN7/E68, de unde vom ajunge, bineînțeles, la gară

DN7/E68, direcția Nicolae Bălcescu
Ajungem în cele din urmă și la gară. De menționat este faptul că Vărădia are două gări, una situată foarte aproape de sat și alta în afara localității, la 2-3 km distanță. Cea din urmă poate fi utilizată pentru a ajunge la Julița. Gara de aici, cea din Varădia, este cam părăsită.


Vărădia haltă
În cele din urmă sosește și trenul, astfel că ne vom încheia călătoria noastră prin această localitate.


Sosirea trenului
Surse: 
[1] Recensământ România 2011 
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Arcanum - Dicţionarul istoric şi administrativ al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Vărădia de Mureș
[4] Wikipedia.org - Vărădia de Mureș, Arad
[5] Biserici.org - Biserica Întampinarea Domnului Vărădia de Mureș

2019-04-06

Revetiș, Județul Arad (2019)


Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Berindia cât și dinspre Dieci. Atât dinspre Dieci cât și dinspre Berindia drumul este nemodernizat. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Deși nu are stație de tren proprie, accesul se poate face la cea de la Joia Mare, situată la aproxmativ doi kilometri de sat. Avea o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270
 de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori [2]


Prima atesare documentară a localității dateaza din anul 1553 când este menționată cu denumirea de Revekes. Satul mai apare menționat sub această formă și în deceniile următoare, dar odată cu anul 1622 acesta apare menționat cu actuala denumire. Inițial, satul se afla așezat în apropierea malului drept al Crișului Alb. Din cauza deselor inundații și a sistematizării satelor, la începutul secolului al XIX-lea are loc mutarea acestuia pe vatra actuală. [3]

În privinta hărților, pe Harta Iozefină, localitatea apare menționată cu denumirea de Revetes și nu era încă sistematizată.

Revetiș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea actuală și era deja sistematizată.

Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu

Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată cu denumirea actuală.


Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu șinpe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Revetiș.


Drumul de la gară
dinNe începem calătoria de la gara din Joia Mare, de unde vom ajunge mai apoi pe drumul gării. Odată ieșiți de pe acest drum, ajungem în imediata apropiere a Drumului Județean 708 (DJ708). De aici se poate observa deja și satul.


Vedere spre sat, la ieșirea de pe drumul gării
Ajungem de pe DJ708, iar mai apoi o vom lua în partea dreaptă a acestuia, în direcția localității.


Crișul Alb
Ne reîntoarcem pe DJ708, dar de data aceasta cu scopul de-a intra în sat. Tot de aici avem o vedere bună asupra dealului din apropiere.


Vedere asupra dealului din apropiere
Este timpul să intrăm în sat. De aici înainte începem să urcăm, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.


Vedere stradală
Drumul pe care ne aflăm este cunoscut sub numele de Drumul Comunal 33 (DC33). Odată urcați acest drum, ni se deschide o vedere buna asupra dealurilor de lângă Joia Mare.


Vedere în direcția localității Joia Mare
Dar să revenim la drumurile noastre. Dacă până acum am tot urcat, de acum înainte este timpul să coborâm.


Vedere stradală
Vom parcurge pentru scurt timp acest drum ca mai apoi sa o luăm în partea stângă, unde vom descoperi Biserica Penticostală. 


Biserica Penticostală

Revenim pe DC33 și ne continuăm călătoria.


Vedere stradală
Tot mergând pe acest drum, descoperim după un timp, în partea stângă a drumului, clădirea școlii primare 


Școala primară
Nu departe de școală se află și Biserica Baptistă, construită în anul 1910 [4].


Biserica Baptistă
În spatele bisericii baptiste se afla și cladirea căminului cultural.

Căminul cultural
Trecem de cealaltă parte a drumului și ajungem în parc ... un parc de dimensiuni foarte mici.


Parcul
Nu departe de parc se află și Biserica Ortodoxă, despre care vom scrie în cele ce urmează. În anul 1754 satul nu avea biserică. În anul 1755 se construiește o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli. Aceasta va dăinui până la începutul secolului al XIX-lea când, din cauza deselor inundanții, satul va fi mutat pe noua vatră. Biserica aflându-se nu departende malul drept al Crișului, a avut mult de suferit, astfel că a fost demolată și s-a construit o altă biserică, tot din lemn. Aceasta avea hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1890 este înlocuită cu actuala biserică. După anul 1935 s-a dorit ridicarea unui alta locaș de cult. Cu toate că sau strâns materialele necesare, din diverse motive, ridicarea noii biserici nu a mai fost posibilă. [5]

Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și mergem mai departe.... nu foarte departe însă. Cu toate că acest drum duce până în satul vecin Roșia, nu ne vom deplasa până acolo.


Vedere stradală, direcția Roșia
Este timpul să ne reîntoarcem...


Vedere stradală, direcția Joia Mare
... pentru a revedea aceleași străzi, aceleași locuri și cu scopul de-a ajunge înapoi, în locul de unde am început călătoria. Ca de încheiere, aveți mai jos o ultimă imagine din această călătorie.

Vedere stradală

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Pavel Vesa - Comuna Dieci, Monografie Istorică, Editura Mirador, Arad, 2009 - p. 17
[4] Ibidem, p. 168
[5] Ibidem, p. 155-156

2019-04-05

Ilteu, Județul Arad


Ilteu este un sat în județul Arad situat la aproximativ 100 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Petriș fiind situat la o distanță de aproximativ 6km de aceasta. Accesul se poate face prin DN7/E68 atât dinspre Arad cât și dinspre Zam. Are stație de tren proprie. Populația localității Ilteu este de 261 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a localității Ilteu este după cum urmează:
În anul 1956 avea 537 de locuitori
În anul 1966 avea 452 de locuitori, în scădere cu 85 de locuitori
În anul 1977 avea 413 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori
În anul 1992 avea 346 de locuitori, în scădere cu 67 de locuitori

În anul 2002 avea 323 de locuitori, în scădere cu 23 de locuitori
În anul 2011 avea 261 de locuitori, în scădere cu 62 de locuitori
[2]


Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1743 cu denumirea de Iltyo. 
Se spune că localitatea ar fi fost așezată pe vatra unui lac care ar fi avut denumirea de Lacul lui Il, de la care s-ar trage și numele localității. În anul 1715 localitatea avea 39 de familii. Mai târziu, în anul 1720 mai erau doar 16 familii. Odată cu anul 1919, localitatea primește numele actual, acesta numindu-se înainte Iltő. [3][4]

Pe hărțile din secolul al XVIII-lea localitatea apare menționată cu denumirea de Illtyo.

Ilteu, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare cu denumirea de Jltiò.


Ilteu, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu


Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare menționată cu aceleași denumiri.


Ilteu, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu  
Localitatea apare menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Ilteu.


Drumul de la gară

La fel ca și dățile trecute, ne începem călătoria de la gară. Din cauza faptului că se efectuează lucrări de modernizare la calea ferată între Arad și Simeria, așa cum este cazul și la Ilteu, se pot observa mai multe utilaje sau grămezi mari de nisip și pietriș, amplasate nu departe de drumul pe care trebuie să mergem spre sat.



Drumul gării
Dar în fine, să revenim la ale noastre. Drumul pe care ne aflăm este unul neasfaltat, dar această situație se schimbă, deoarece după un timp ajungem pe porțiunea asfaltată a acestuia. Tot de aici putem observa și satul.


Vedere spre sat

Acest drum ne va duce până îm sat, distanța fiind una destul de mică, aproximativ un kilometru. În cele din urmă ne apropiem de intrarea în sat.

La intrarea în sat

Intrăm în cele din urmă în sat și ne continuăm călătoria.




Vedere stradală
După un timp ajungem să zărim și Drumul Național 7 (DN7) pe care vom ajunge în cele ce urmează.


Vedere stradală

Ajungem în cele din urmă pe DN7, de unde o vom lua în partea stângă a drumului în direcția localități Toc.



DN7, direcția Toc
Deja putem observa și biserica despre care vom scrie foarte curând. Până atunci însă ne mai plimbăm puțin.

Vedere stradală
Pentru că am menționat deja biserica în rândurile trecute, este timpul să trecem la a scrie câteva detalii despre istoricul acesteia. În anul 1755 este menționată o veche biserică de lemn dar care în anul 1761 este înlocuită cu o altă biserică, tot din lemn și care avea hramul cele vechi, anume Sf. Ioan Botezătorul. În anul 1936 are loc începerea lucrărilor de construcție a unei alte biserici, cea actuală, care o va înlocui pe cea veche. Lucrările de construcție au fost încheiate în anul 1937. [5]


Biserica Ortodoxă
Odată vizitată biserica ne reîntoarcem pe drumul pe care ne-am aflat inițial, doar că nu vom în direcția localității Toc ci în direcția opusă, adică de unde am venit noi inițial.


Vedere stradală, direcția Petriș
După cum se poate intui, ne reîntoarcem pe drumul către gară, același drum pe care am ajuns în sat.

Drumul spre gară
Ajungem în cele din urmă la ieșirea din sat iar de aici scopul ne este clar scopul final... 


Drumul spre gară

... și anume acela de-a ajunge la gară.


Gara Ilteu
Tot așteptând, sosește un tren din direcția opusă și anume de la Săvârșin. Nu este trenul pe care îl așteptăm. Ceva mai târziu apare și trenul nostru, astfe că ne încheiem călătoria noastră prin Ilteu.


Sosirea trenului
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár

[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Ilteu
[4] Emil Murgu - Comuna Petriș Trecut și Prezent, Contribuție Monografică, 2009, p. 21-22
[5] Ibidem, p. 77-78

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...