Se afișează postările cu eticheta judetul hunedoara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta judetul hunedoara. Afișați toate postările

2019-04-07

Stejărel, Județul Hunedoara


Stejărel este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 34 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Luncoiu de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 1-2 km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ706B, care pornește din E79/DN76 și tot prin DJ706B dinspre Sârbi, localitate situată aproape de Bretea Mureșană. Nu îmi este cunoscută situația drumului în acea zonă. Nu are stație de tren proprie. Populația localității Stejărel este de 262 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a localității Stejărel este după cum urmează:
În anul 1956 avea 373 de locuitori
În anul 1966 avea 384 de locuitori, în creștere cu 11 locuitori
În anul 1977 avea 375 de locuitori, în scădere cu 9 locuitori
În anul 1992 avea 326 de locuitori, în scădere cu 49 de locuitori

În anul 2002 avea 305 locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 262 de locuitori, în scădere cu 43 de locuitori
 [2]


Denumirea inițială a satului a fost Scroafa. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1439, când este menționat cu denumirea de Skrofafalva. De-a lungul vremii așezarea apare menționată cu următoarele denumiri: Scropha (1525); Zkroffa (1599); Szkrofa (1715); Szkroafa (1733), etc. Începând din 1760 satul apare menționat cu denumirea de Szkrofa cu mici diferențe de scriere a acestuia. [3]

Pe Harta Iozefină localitatea apare cu denumirea de Szkrofa.


Stejărel pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea de Scrofa.


Stejărel pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare menționată cu denumirea de Szkrofa.


Stejărel pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În continuare vom prezenta călătoria noastră prin Stejărel.

Intrarea în Stejărel, dinspre Luncoiu de Jos
După ce am terminat călătoria noastră prin Luncoiu de Jos vom trece din comuna mai sus menționată în satul vecin și anume Stejărel, singurul lucru care ne indică faptul că am intrat în acesta este indicatorul cu numele satului, cele două așezări fiind lipite una de cealaltă.


Vedere stradală
Ne aflăm pe același DJ706B la fel ca și în cazul călătoriei noastre prin Luncoiu de Jos. Deși putem merge pe acest drum mult mai departe de Stejărel, nu vom face acest lucru astăzi.

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Încă ne aflăm pe DJ706B, dar ne apropiem de punctul final al călătoriei.


Vedere stradală
Descoperim în cele din urmă clădirea școlii generale.

Școala generală
După un timp, descoperim un alt drum, în partea dreaptă a celui pe care ne aflăm în prezent.


Cel de-al doilea drum
Acest drum ne va duce până la biserica ortodoxă din localitate, despre care vom scrie în cele ce urmează. Se menționează în documente că până în anul 1784 biserica din Luncoiu de Jos servea ca și lăcaș de cult pentru trei localități, Luncoiu de Jos, Luncoiu de Sus și Stejărel. În 1784 biserica din Luncoiu de Jos este distrusă, refăcută fiind mai târziu în 1786. De data aceasta doar cei din Stejărel și Luncoiu de Jos foloseau biserica. Și aceasta este distrusă în anul 1848. Credincioșii din Stejărel iau astfel decizia construirii unei biserici noi de lemn, care va fi edificată în anul 1851. Nu este inclusă pe lista monumentelor istorice. [4]

Biserica Ortodoxă
Odată vizitată această biserică este timpul să ne reîntoarcem ìn locul de unde ne-am început de fapt această călătorie și anume Luncoiu de Jos. 

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Revedem aceleași peisaje, aceeași stradă și ne apropiem încet dar sigur de Luncoiu de Jos.

Direcția Luncoiu de Jos
Mai arucăm o ultimă privire în direcția localității Stejărel ca mai apoi să intrăm în Luncoiu de Jos, de unde ne vom îndrepta apre stația de autobuz, urmând a ne încheia călătoria prin această zonă

Vedere stradală, direcția Stejărel
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Stejărel
[4] Wikipedia.org - Biserica de lemn din Stejărel

Luncoiu de Jos, Județul Hunedoara


Luncoiu de Jos este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 33 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN76/E79 atât dinspre Deva cât și dinspre Brad. Are în componență următoarele sate: Dudești, Luncoiu de Sus, Podele și Stejărel. Nu are stație de tren proprie. În trecut pe aici trecea calea ferată Deva-Brad. Populația localității Luncoiu de Jos este de 782 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a comunei Luncoiu de Jos, fără satele aparținătoare, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 803 locuitori
În anul 1966 avea 975 de locuitori, în creștere cu 172 de locuitori
În anul 1977 avea 962 de locuitori, în scădere cu 13 locuitori
În anul 1992 avea 863 de locuitori, în scădere cu 99 de locuitori

În anul 2002 avea 827 de locuitori, în scădere cu 36 de locuitori
În anul 2011 avea 782 de locuitori, în scădere cu 45 de locuitori
 [2]



Detaliile cu privire la istoricul localității sunt foarte puține. Prima atestare documentară a acesteia datează din anul 1439 când apare menționată cu denumirea de Also Lonkoi. De-a lungul vremii localitatea apare menționată cu următoarele denumiri: Lonkwy (1525); Alsó-Lunkoj (1715); Lunkoi inferior (1760-1762); Also Lunkos (1800), etc. Interesant este faptul că în anul 1808 aceasta apare menționată cu denumirea de Lunka de dzsosz, care s-ar traduce în Lunca de Jos. [3]

Pe Harta Iozefină localitatea apare cu denumirea de Al-Lunkoy.

Luncoiu de Jos pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea de Also-Lunkoi plus o altă denumire și anume Luncoj de diosu.


Luncoiu de Jos pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare menționată cu următoarele denumiri: Al-Lunkoj, Also Lunkoj plus denumirea actuală a localității și anume Luncoiul de jos.


Luncoiu de Jos pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu

Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Luncoiu de Jos.


Vedere stradală
Ne începem călătoria la intrarea în localitatea Luncoiu de Jos, din direcția municipiului Brad. La intrarea în localitate ne întâmpină o construcție maiestuoasă, fiind vorba despre viaductul Luncoiu. Deși nu am găsit informații exacte cu privire la înălțimea viaductul acesta ar putea avea în jur de 30 de metri înălțime, poate mai mult. Pe acest viaduct a trecut cândva linia de la Brad la Deva, care din cauza unei alunecări de teren din anul 1997.


Viaductul Luncoiu
Odată vizitat viaductul ne reîntoarcem la călătoria noastră implicit la drumul nostru, aflându-ne în cele ce urmează pe DN76/E79.

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Drumul trece pe lângă dealul din apropiere. Pe acest deal, puțin mai sus, se mai poate vedea terasamentul fostei linii de cale ferată menționată anterior, însă foarte greu.

Vedere stradală, spre viaduct
Drumul trece pe lângă dealul din apropiere. Pe acest deal, puțin mai sus, se mai poate vedea terasamentul fostei linii de cale ferată menționată anterior, însă foarte greu.


Vedere stradală, direcția Brad
După o lungă perioadă de mers ajungem în apropierea stației de autobuz. Nu departe de stația de autobuz pornește un alt drum, în partea dreaptă, drum pe care vom merge în cele ce urmează.


Vedere spre stația de autobuz
Drumul pe care ne vom aventura este cunoscut sub numele de Drumul Județean 706B (DJ706B), drum care ne va duce până în centrul comunei.


DJ706B, Luncoiu de Jos
Odată intrați pe acest drum, aruncăm o privire în urmă pentru a avea o vedere foarte bună asupra dealului din apropiere, cel menționat anterior, când eram încă la începutul călătoriei noastre.


Vedere spre Dealul Fetii
Revenim la drumul nostru și ne continuăm călătoria pe acesta.

Vedere stradală
Descoperim după un timp și clădirea căminului cultural.
Căminul Cultural
Ajungem în cele din urmă în imediata apropiere a bisericii ortodoxe, despre care vom scrie în cele ce urmează. Biserica ortodoxă actuală a fost construită între anii 1941-1949. Mai târziu am descoperit că aici mai există o biserică mai veche de lemn, ridicată în anul 1852, dar care nu este inclusă în această postare. În anul 1965 interiorul acesteia este pictat. [4]

Biserica Ortodoxă
În apropierea bisericii se află și clădirea școlii generale.


Școala generală
De cealaltă parte a drumului se află și clădirea primăriei.

Primăria

Lăsăm primăria în urmă și revenim la drumurile noastre sau mai bi spus la drumul nostru.



Vedere stradală, direcția Stejărel
Aruncăm o ultimă privire în urma noastră și revedem, pentru a doua oară, dealul din apropiere. Se poate observa din acest punct și Dealul Fetii, situat nu departe de dealul menționat anterior.

Vedere spre dealurile din apropiere
Tot mergând pe acest drum ne apropiem încet dar sigur de ieșirea din localitate. Dar călătoria noastră nu se termină aici. Ce se va mai întâmpla însă de acum înainte vom afla împreună în postarea următoare.


Aproape de ieșirea din localitate
Surse:

al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Luncoiu de Jos
[4] Centrul Local de Informare și promovare turistică Luncoiu de Jos - Bisericile din comună

2019-04-03

Prihodiște, Județul Hunedoara


Prihodiște este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 59 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Vața de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 2km de aceasta. Accesul se poate face prin DC172 atât din direcția Vața de Jos dar și dinspre Tătărăștii de Criș. Nu are stație de tren proprie, cea mai apropiată fiind situată la o distanță de aproximativ 3km, în Vața de Jos. Populația localității Prihodiște este de 256 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Prihodiște este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 427 de locuitori
În anul 1966 avea 380 de locuitori, în scădere cu 47 de locuitori
În anul 1977 avea 351 de locuitori, în scădere cu 29 de locuitori
În anul 1992 avea 303 locuitori, în scădere cu 48 de
locuitori
În anul 2002 avea 282 de locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 256 de locuitori, în scădere cu 26 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din anii 1760-1762 când este menționat cu denumirea de Priojesth. În anul 1800 apare menționat cu denumirea de Prihogyesd, denumire care va mai apărea menționată de multe ori și în secolul următor. Satul s-a constituit prin unirea a trei cătune: Cusăști, Peștera și Ponor. Tot din anii 1760-1762 aflăm că locuitorii acestor locuri aveau biserica în comun cu cei din Tătărăști. Deși se spune că aceștia erau uniți, avem motive să credem că nu era așa. La Prihodiște există și o peșteră pe care însă nu o vom vizita în călătoria noastră [3][4] 

Pe harta realizată între anii 1769-1773 localitatea apare menționată cu denumirea de Prehodesd. Din cauza faptului că este situată la mică distanță de localitatea vecină Tătărăștii de Criș, și cea din urmă așezare va apărea în următoarele imagini.


Prihodiște, pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu

Pe Harta Franciscană așezarea apare cu denumirea de Prihogyeșt.


Prihodiște, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu 
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată, în ambele cazuri, cu denumirea de Prihodieșt, la care se mai adaugă și denumirea de Prihogyeșd.

Prihodiște, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu  
Așezarea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Prihodiște.


DC172, direcția Prihodiște
Odată ajunși în Vața de Jos, ne pregătim pentru următoarea noastră călătorie, călătorie care va avea loc în localitatea vecină Prihodiște. Din Vața de Jos și până în Prihodiște avem de parcurs o distanță de aproximativ 2km. Ne începem călătoria din Vața de unde vom ajunge pe Drumul Comunal 172, drum care ne va duce până în localitatea menționată anterior.


DC172, aproape de ieșirea din Vața 
Ieșim în cele din urmă din Vața. Ajungem în apropierea pădurii, nu departe de drum aflându-se și un deal, care poate fi observat și în imaginea de mai sus.

Spre Prihodiște...
Dacă în partea dreaptă a drumului se află pădurea, în partea stângă a acestuia se află Crișul Alb.  

Crișul Alb, în direcția Vața de Jos
Revenim la drumul nostru și ne continuăm călătoria. 

Vedere stradală
Tot mergând pe acest drum, începem a ne apropia de sat. Tocmai din acest motiv începem să zărim și câteva case. 

Vedere stradală (2)
Ne apropiem de intrarea în sat. La intrarea în acesta, pe partea dreaptă a drumului, se află și câteva case, situate chiar la poalele dealului din apropiere. De aici, drumul o ia în partea stângă și din nou casele "dispar"...  însă pentru o scurtă perioadă.   

Vedere stradală (3) 

Privim în urmă și observăm mai bine dealul din apropierea satului și de asemenea casele de la intrare.

Vedere stradală (4)
După un timp casele încep să "reapară". La fel ca și în cazul celorlalte sate vizitate și acesta este unul de tip răsfirat.
Vedere stradală (5)
Nu durează mult și descoperim clădirea școlii primare. Peste drum de școală se află și clădirea căminului cultural.  

Școala primară
Lăsăm școala și căminul în urmă pentru a ne continua călătoria noastră. Ne apropiem, încet dar sigur de biserică, care poate fi deja observată în imaginea de mai jos.


Vedere stradală (6)
Ajungem în cele din urmă în apropierea bisericii ortodoxe. Nu am reușit să descopăr foarte multe informații cu privire la istoricul bisericii din sat, singura informație descoperită este aceea că biserica actuală ar fi fost construită în anul 1935[5]. Dacă anul este corect, înseamnă că pe Harta Iozefină este menționată existența unei biserici mai vechi, posibil din lemn. Din cauza lipsei de informații, nu putem spune mai multe detalii despre aceasta. La fel ca și în cazul celorlalte localități vizitate, biserica este amplasată în cimitir.

Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și mai avansăm puțin pe această stradă. În partea stângă a drumului descoperim un alt drum care duce spre Tătărăștii de Criș. Nu vom merge însă pe acesta.


Vedere stradală (7)

Aruncăm o privire în urma noastră și observăm mai bine biserica, împreună cu strada din apropiere. În partea dreaptă a imaginii se poate observa și drumul spre Tătărăști.


Vedere stradală (8)
Este timpul să ne reîntoarcem în Vața de Jos. Odată încheiată călătoria în Prihodiște, deja putem spune că am vizitat un număr de patru localități și anume Vața, Târnava de Criș, Brotuna și Prihodiște.

Spre Vața de Jos
Ieșim din sat și ne apropiem încet dar sigur de Vața de Jos.

DC172, spre Vața
După o perioadă de mers intrăm în cele din urmă în Vața. Vom rămâne puțin prin centrul comunei, iar mai apoi ne vom îndrepta spre gară încheind astfel călătoria noastră prin această zonă.

Intrarea în Vața de Jos

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár

[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Prihodiște
[4] Scribd - Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Criş, Bulzeştii de Sus, Ribiţa - Elemente de istorie şi geografie locală, trasee turistice
[5] Biserica-PRIHODISTE (com. VATA DE JOS)

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...