Se afișează postările cu eticheta judetul timis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta judetul timis. Afișați toate postările

2019-03-30

Stamora Germană, Județul Timiș


Stamora Germană este un sat în județul Timiș situat la aproximativ 56 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Moravița fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DN59/E70 din direcția Moravița, iar mai apoi prin DC182. Are stație de tren proprie, situată la aproximativ 1km, cu denumirea de Stamora Moravița (aceeași ca și în cazul Moraviței). Populația localității Stamora Germană este de 933 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Stamora Germană este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 925 de locuitori
În anul 1966 avea 1026 de locuitori, în creștere cu 101 locuitori
În anul 1977 avea 959 de locuitori, în scădere cu 67 de locuitori
În anul 1992 avea 913 locuitori, în scădere cu 46 de
locuitori
În anul 2002 avea 892 de locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 933 de locuitori, în creștere cu 41 de locuitori
[2]

Istoria localității începe în jurul anului 1782, când aici au fost așezați slovaci, întemeindu-se astfel Stamora Slovacă (Tóth Stamora). Mai târziu, după anul 1802, slovacii vor fi înlocuiți de către șvabi, devenind astfel o așezare germană, care va primi numele actual și anume Stamora Germană. [3] În secolul următor, aceasta va deveni localitate de graniță. [4]

Deși populația va fi relativ constantă, după cel de-al doilea război mondial numărul populației de etnie germană va începe să scadă. După căderea comunismul vor avea loc ultimele emigrări, astfel că în prezent Stamora Germană a mai rămas germană doar cu numele.  [5]

În privința hărților aflăm un lucru și anume că, pe hărțile de sec. al XVIII-lea, localitatea nu apare menționată.


La acea vreme localitatea nu apare menționată pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu     
În schimb, pe Harta Franciscană de sec. XIX, localitatea apare deja menționată cu denumirea de Deutsch-Sztamora (Stamora Germană). 


Stamora Germană pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea este menționată cu aceeași denumire, dar pe lângă aceasta se mai adaugă o a doua denumire și anume Tót.


Stamora Germană pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
Localitatea este menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și  pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.

Harta actuală a localității
Sursa - Mapire.eu

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Stamora Germană.

DN59/E70, direcția Stamora Germană
În călătoria noastră anterioară am vizitat Moravița, o comună situată în județul Timiș, foarte aproape de granița cu Serbia. În această postare vom scrie despre Stamora Germană, sat aparținător de comuna mai sus menționată, fiind situat la aproximativ 3km de aceasta. De fapt, călătoria prin Stamora este o continuare a călătoriei noastre prin Moravița. Dar să nu o mai lungim. Data trecută ne-am oprit călătoria în apropierea gării și tocmai din acest motiv o vom relua tot de acolo. Drumul ajunge să fie paralel cu linia ferată. După un timp observăm în depărtare o stație de autobuz și un indicator, iar în imediata apropiere a acestora se află și drumul spre sat.


Intrarea în Stamora Germană
Intrăm în Stamora Germană prin DC182. Acest drum duce până în localitatea vecină Gaiu Mic, amplasată foarte aproape de graniță. În fine, intrăm în cele ce urmează în sat. Drumul trece peste calea ferată și intră în sat.

DC182, direcția Gaiu Mic
Tot mergând pe acest drum, observăm după un timp și un parc.


Vedere stradală (se observă și parcul)
În partea dreaptă a drumului începe un alt drum, pe care vom merge în cele ce urmează. Nu intrăm bine pe această stradă că și observăm o clădire impunătoare aceasta fiind Biserica Romano-Catolică. Înainte de construirea bisericii actuale, slujbele se țineau într-o casă de rugăciune cumpărată de la slovacii care au părăsit localitatea. În anul 1842 s-a înființat și o capelă, iar mai târziu, în anul 1857, se va pune piatra de temelie a actualei biserici, terminată în anul 1859. Un eveniment legat de această biserică are loc în anul 1931 (7/8 August), când biserica este lovită de un fulger. Incendiul provocat de acest fulger a distrus o parte din biserică, aceasta fiind însă restaurată mai târziu.  [6]


Biserica Romano-Catolică

Peste drum de biserică, în partea stângă a acesteia, se află și clădirea școlii primare.

Școala primară
Trecem pe lângă școală și ajungem din nou pe DC182, lăsând și biserica (împreună cu parcul) în urma noastră.

DC182, direcția Gaiu Mic, aproape de ieșirea din sat
După cum spuneam și în descrierea imaginii, ne aflăm foarte aproape de ieșirea din sat. Nu departe de ieșire, descoperim și Biserica Penticostală Golgota, construită în anul 2011. [7] 
Biserica Penticostală Golgota
După cum am mai scris și anterior, acest drum duce până în localitatea vecină Gaiu Mic. Nu ne vom deplasa spre acea localitate ci ne vom reîntoarce. Acum ne aflăm în fața bisericii catolice și a parcului. De aici pornește în partea dreaptă o altă stradă, pe care ne vom deplasa în cele ce urmează.


Vedere stradală
Odată ajunși la capătul acestei străzi, o vom lua din nou în partea dreaptă, pe o altă stradă, deoarece aici vom descoperi o biserică, sau mai bine spus o capelă, ridicată de către credincioșii cultului ortodox în anul 1947.  [7]


Capela ortodoxă
Odată vizitată și capela, este timpul să părăsim localitate și să ne îndreptăm spre gară. Până atunci însă, ne mai plimbăm puțin pe străzile din localitate.

Vedere stradală (în stânga se află parcul și biserică, iar pe acest drum se poate ajunge la capelă) 
Ieșim din sat și ne îndreptăm spre gară. Străbatem același drum și ajungem în cele din urmă și la gară.

Gara Stamora Moravița, vedere din spate

Ambele localități (Moravița și Stamora Germană) au gară comună, aceasta este amplasată însă mai aproape de Stamora. Fiind localități situate în apropierea graniței, acestea au legătură feroviară și cu Serbia, linia mergând mai departe până la Vârșeț. La data efectuării călătoriei noastre (Martie 2019), trenurile spre și dinspre Serbia nu mai circulă, astfel că trenurile dinspre Timișoara sunt limitate la Stamora Moravița. Următoarea stație după Stamora este Vârșeț, distanța dintre acestea, pe linia ferată, fiind de aproximativ 16km.

Gara Stamora Moravița, vedere din față
Odată ajunși la gară, vom încheia călătoria noastră prin această zonă urmând a spera că ne vom reîntâlni cu bine în următoarea noastră călătorie. 


La gară... vedere spre Vârșeț 
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Dan N. Buruleanu, Liana N. Păun - Moravița, Album Monografic, pag. 29-31
[4] Ibidem, pag. 51
[5] Wikipedia.org - Stamora Germană, Timiș
[6] Dan N. Buruleanu, Liana N. Păun - Moravița, Album Monografic, pag. 106-107
[7] Ibidem, pag. 107


Moravița, Județul Timiș


Moravița este o comună în județul Timiș situată la aproximativ 59 km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN59/E70 din direcția Deta, iar mai apoi prin DN57 dinspre Jamu Mare. Se află situată la aproximativ trei kilometri de granița cu Serbia, find aproape și de orașul Vârşeţ (SRB: Вршац, Vršac). Are stație de tren proprie, situată la o distanță de aproximativ 2km, sub denumirea de Stamora Moravița.       

Moravița
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele sate: Dejan, Gaiu Mic și Stamora Germană. Populația totală a localității Moravița este de 953 de locuitori, conform recensământului din anul 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 2289 locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Moravița (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1272 de locuitori
În anul 1966 avea 1195 de locuitori, în scădere cu 77 de locuitori
În anul 1977 avea 1269 de locuitori, în creștere cu 74 de locuitori
În anul 1992 avea 1104 locuitori, în scădere cu 165 de
locuitori
În anul 2002 avea 1040 de locuitori, în scădere cu 64 de locuitori
În anul 2011 avea 953 de locuitori, în scădere cu 87 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1333 când apare menționată sub denumirea de Mora. Mai târziu aflăm că aici au existat două localități distincte. La sfârșitul secolului al XV-lea, după 1492, exista Tothmura (Mura Slovacă, actuala Stamora Germană) și Magyar Mura (Mura Maghiară, locuită de maghiari, actuala Moravița).

În 1597 se așează aici mai multe familii de români. După acel an nu mai există mențiuni legate de localitate până în anul 1761 când apare cu denumirea de Moraviza. În jurul anului 1780 se construiește aici o biserică ortodoxă. În 1784 se începe colonizarea masivă cu germani. Primul val sosește între 1784-1787, tot în această perioadă au fost construite 145 de case. Românii și sârbii vor fi nevoiți să se mute în alte sate. După rectificarea graniței dintre Iugoslavia și România, Moravița a rămas pe teritoriul României. [3]

În privința hărților aflăm următoarele: pe Harta Iozefină realizată în perioada 1769-1772 apare menționată ca Moravitza, însă nu putem vorbi despre o așezare propriu-zisă la acel moment.


Moravița pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu
În schimb pe Harta Franciscană (1819-1869) așezarea apare deja ca fiind sistematizată și are denumirea de Moravicza


Moravița pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare cu denumirea de Moravica.


Moravița pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos aveți harta actuală a localității.



Harta actuală a localității
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Moravița.


Drumul de la gară

Ne începem călătoria de la gară, de unde ne vom continua pe drumul gării. Acest drum ne va duce spre DN59/E70, care la rândul său ne va duce spre Moravița.  


DN59/E70, direcția Moravița

De aici și până la intrarea în localitate mai avem de parcurs aproximativ doi kilometri. În depărtare se zăresc de asemenea Munții Vârșețului, de aici și până la aceștia fiind o distanță de aproximativ 15km.   


Munții Vârșețului, vedere de pe DN59/E70
După un timp, drumul începe să coboare. Tot mergând observăm din depărtare primele case, pe lângă biserică. Ne aflăm foarte aproape de intrarea în aceasta. 

Ne apropiem de intrarea în localitate
Chiar și după ce intrăm în Moravița, ne vom continua călătoria pe același drum... 


Intrarea în Moravița
.. dar pentru moment, mai admirăm puțin zona.

Vedere stradală, direcția Vârșeț
După o scurtă perioadă de mers, descoperim și Biserica Baptistă, amplasată pe partea stângă a drumul.

Biserica Baptistă Betleem

Ne apropiem încet dar sigur de centrul localității.


Vedere stradală, direcția Stamora Germană
Descoperim după un timp clădirea primăriei, construită în jurul anului 1920. [4]


Primăria
Ajungem în cele din urmă în centrul comunei.


Vedere din centrul comunei
În continuare, o vom lua în partea stângă, pe Drumul Național 57 (DN57). Odată ajunși pe acest drum, descoperim la scurt timp clădirea școlii generale.


Vedere spre clădirea școlii
Aici descoperim o construcție interesantă, fiind vorba despre Biserica Romano-Catolică. După cum s-a arătat la începutul postării, în jurul anului 1780, mai exact în anul 1774, s-a început ridicarea unei biserici ortodoxe, terminată în anul 1776. Odată cu plecarea românilor din Moravița și stabilirea acestora în localitățile vecine, biserica a fost predată romano-catolicilor. Aceasta a fost demolată în anul 1920. Din materialul provenit de la vechea biserică s-a  construit clădirea actuală a primăriei. Actuala biserică a fost construită în anul 1911, în stil neogotic. [4]  


Biserica Romano-Catolică 
Puțin mai departe se află și biserica ortodoxă... sau mă rog, o parte din ea, deoarece aceasta este încă în construcție.


Biserica Ortodoxă (în construcție)
Privim înapoi și observăm drumul împreună cu biserica catolică.


DN57 împreună cu biserica catolică
Revenim pe DN59/E70 și ne îndreptăm în direcția Vârșețului. Nimic nou pentru moment. 

DN59/E70, direcția Stamora Germană
Mai descoperim o biserică și anume Biserica Penticostală Betel.  


Biserica Penticostală Betel

Tot mergând pe acest drum ajungem în cele din urmă la ieșirea din localitate. Odată ieșiți, observăm în fața noastră un pod, acesta trecând peste râul Moravița. Tot de pe acel pod ni se deschide și o vedere bună asupra muntelui de la Vârșeț.

Vedere asupra muntelui de la Vârșeț
Ne aflăm la aproximativ 3km de granița cu Serbia, dar nu vom merge mai departe, ci ne vom întoarce înapoi în localitate.

Intrarea în Moravița (înainte ieșirea)
La fel ca și în călătoriile trecute, când ne apropiem de finalul călătoriei, este timpul să ne îndreptăm spre gară. Dar de aici și până la gară drumul este puțin mai lung. La ieșirea din localitate se poate observa în depărtare și satul Dejan.


La ieșirea din Moravița (spre Stamora Germană)
După o perioadă mai lungă de mers ajungem în dreptul gării, urmând a ne încheia călătoria noastră prin Moravița.


Gara Stamora Moravița - 2km
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Enciclopedia României - Moravița
[4] Dan N. Buruleanu, Liana N. Păun - Moravița, Album Monografic, pag. 98


2019-02-19

Gelu, Județul Timiș


Gelu este un sat în județul Timiș situat la aproximativ 35 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Variaș fiind situat la o distanță de aproximativ 7km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ692 din direcția Variaș și Bărăteaz dar dinspre Mănăștur. Are stație de tren proprie. Populația localității Gelu este de 1325 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Gelu este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1882 de locuitori
În anul 1966 avea 1719 locuitori, în scădere cu 163 de locuitori
În anul 1977 avea 1642 de locuitori, în scădere cu 77 de locuitori
În anul 1992 avea 1483 de locuitori, în scădere cu 159 de
locuitori
În anul 2002 avea 1529 de locuitori, în creștere cu 46 de locuitori
În anul 2011 avea 1325 de locuitori, în scădere cu 204 locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității Gelu datează din anul 1454 când este întâlnită cu denumirea de Kethfylew sau Kétfülü. Gelu este un sat întemeiat de către sârbi, în trecut populația acestora fiind majoritară. Se înființează în sec. al XIX-lea, în imediata apropiere a localității o nouă așezare numită pe hărțile vechi Kistelep în traducere Colonia Mică. Aceasta a fost întemeiată între 1842-1844 prin colonizarea cu populație germană din Variaș, Periam și Tomnatic, însumând un total de 43 de familii. A fost inclusă treptat în localitatea Gelu. Situația se schimbă după cel de-al Doilea Război Mondial când populația de origine sârbă este în declin iar cea românească este în creștere. În 1920 aceasta își schimbă numele în Chetfel iar din 1926 în Gelu, nume păstrat și în prezent. [3][4][5][6] 

Pe Harta Iozefină localitatea apare cu denumirea de Kőtfel și nu era încă sistematizată.


Gelu pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu 
Pe a doua ridicare topografică apare cu denumirea de Kétfél și era sistematizat. Apare menționată și așezarea Kistelep (Colonia Mică), situată fiind în imediata apropiere.

Gelu și Colonia Mică pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu 
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) cele două așezări apar menționate cu aceleași denumiri la fel ca și pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000.


Gelu, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.


Gelu pe harta din 1941
Sursa -  Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală a localității
Sursa - Google Maps 
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin această localitate. 


Drumul Gării

La fel ca și în cazul multor călătorii realizate anterior, ne vom începe călătoria de la gară, de unde se pornește un drum care duce până la intrarea în sat. Ajungem în cele din urmă într-un punct de unde se poate observa cum drumul respectiv coboară ca mai apoi să urce din nou, lucru observabil în imaginea de mai jos.


Schimbări de altitudine
Coborâm astfel acest drum ca mai apoi să îl urcăm din nou, ajungând în dreptul unei clădiri vechi, aflată în stare de ruină, vizibilă de altfel și de la gară. Nu am reușit să aflu ce rol a avut această clădire.


Este timpul să urcăm
Odată ieșiți de pe acest drum vom ajunge pe un altul și anume Drumul Județean 692 (DJ692), pe care ne vom continua călătoria.


DJ692, direcția Bărăteaz
Nu departe de locul unde am realizat imaginea de mai sus se poate vedea și școala gimnazială din Gelu.


Școala Gimnazială
Trecem de școală și ajungem la o răscruce de drumuri. Ne continuăm călătoria pe același DJ692 dar nu înainte de-a ne îndrepta atenția asupra bisericii, aflată fiind în partea stângă a drumului. Aceasta este Biserica Ortodoxă Sârbă.
   
Biserica Ortodoxă Sârbă
Biserica a fost construită în anul 1746 (alte surse 1747), pe locul unei biserici de lemn mai vechi, de către sârbii stabiliți la acea vremea pe aceste meleaguri. Are hramul Sf. Ioan Botezătorul și este declarată monument istoric având codul TM-II-m-B-06231. [4][5][7]  


Biserica Ortodoxă Sârbă - o altă perspectivă
Trecem de biserica mai sus amintită și ne continuăm călătoria. La fel ca și la început, descoperim că acest drum este unul care "coboară și urcă", existând o diferență de altitudine între punctul de unde am pornit, adică din apropierea bisericii și cel pe care îl vom străbate.

Vedere stradală, în partea dreaptă DJ692 
Începem din nou să urcăm iar în cele ce urmează părăsim DJ692 și o luăm în partea stângă. Câștigăm din nou altitudine, dar nu pentru mult timp. După o perioadă de mers întâlnim aceeași situație la fel ca și cea de mai sus.


Vedere stradală

Ajungem din nou la o răscruce de drumuri însă de data aceasta ne vom continua călătoria pe aceeași stradă. Vizibilă deja de ceva timp, lucru observabil în imaginea de mai sus, se află și Biserica Ortodoxă. Nu am reușit să descopăr o dată exactă când a fost construită, aceasta plasându-se ca perioadă între anii 1991-2001. Are hramul Pogorârea Sfântului Duh [8][9]

Biserica Ortodoxă
Ajungem din nou la o răscruce. O vom lua pe strada din partea dreaptă care ne va duce la o altă răscruce de drumuri. La fel ca și data trecută o vom lua în partea dreaptă.


Vedere stradală
Ne apropiem de intrarea în fosta așezare numită Colonia Mică. De pe strada pe care aflăm pornește o alta în partea stângă, pe lângă celelalte. Vom merge pe aceasta și vom pătrunde în această parte a satului, acum alipită acestuia.


Vedere stradală... intrarea în fosta așezare Colonia Mică 
Tot pe această stradă descoperim și Biserica Penticostală Betesda.  

Biserica Penticostală Betesda 
Odată vizitată și această biserică, ne vom continua călătoria pe strada mai sus menționată. 


Vedere stradală
Vizibilă de pe această stradă este și Biserica Romano-Catolică care ar fi datată din anul 1907. 

Biserica Romano-Catolică
Ne apropiem în cele ce urmează de finalul călătoriei noastre dar nu înainte de-a ne reîntoarce în locul de unde am început călătoria și anume gara din Gelu. Străbatem din nou străzile pe care le-am străbătut și anterior pentru ca într-un final să ajungem în apropierea gării.


Biserica Ortodoxă Sârbă - vedere din apropierea gării
Iată-ne ajunși și la gară. Era liniște în acel moment, nefiind nici un tren prin zonă. 



Halta Gelu
Dar acele momente de liniște nu durează foarte mult deoarece în depărtare se aude sosind un tren, fiind de altfel cel pe care îl așteptam. Încheiem și această călătorie pe un ton la fel de optimist ca și data trecută și cu speranța că ne vom auzi cu bine în următoarea călătorie.


Sosirea trenului în stația Gelu
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties

[4] Wikipedia.org - Gelu, Timiș
[5] Enciclopedia României - Gelu (Timiș)
[6] Primăria Variaș - Date istorico-geografice comuna Variaș județul Timiș
[7] Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice 2015 (Județul Timiș)
[8] Biserici.org - Biserica Pogorârea Sf. Duh Gelu
[9] Arhiepiscopia Timișoarei / Protopiatul Ortodox Român Sânnicolau Mare - Parohia Gelu
[10] Biserici.org - Biserica Catolică Gelu
[11] Banatergottesheuser.ro - Ketfel
   

Stamora Germană, Județul Timiș

Stamora Germană este un sat în județul Timiș situat la aproximativ 56 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Acesta ap...