Se afișează postările cu eticheta municipiul carei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta municipiul carei. Afișați toate postările

2019-03-02

Carei, Județul Satu Mare


Carei este un municipiu în județul Satu Mare situat la aproximativ 36 de km de Satu Mare, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN19/E671 dar și prin DN1F. Mai există alte drumuri prin care se poate ajunge cum ar fi DJ196B. În componența acestuia intră și localitatea Ianculești. Are stație de tren proprie. Populația municipiului Carei, fără localitatea componentă este de 20775 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu aceasta avea 21112 locuitori [1]

Populația istorică a municipiului Carei, fără localitatea componentă, este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 16780 de locuitori
În anul 1966 avea 19042 locuitori, în creștere cu 2262 de locuitori
În anul 1977 avea 23384 de locuitori, în creștere cu 4342 de locuitori
În anul 1992 avea 25911 locuitori, în creștere cu 2527 de
locuitori
În anul 2002 avea 22781 de locuitori, în scădere cu 3130 de locuitori
În anul 2011 avea 20775 de locuitori, în scădere cu 2006 locuitori
[2]

Prima atestare documentară a municipiului Carei datează din anul 1264 când este menționat cu denumirea de Karul. În secolul al XIV-lea așezarea era de dimensiuni mici, fiind formată doar din câteva străduțe, amplasate în jurul domeniului familiei Károlyi. În anul 1346, familia Karoly reușește să obțină privilegiul regal prin care se pot organiza târguri în fiecare sâmbătă. Datorită acestor privilegii așezarea se dezvoltă. Așezarea era în întregime proprietatea familiei Károlyi în anul 1410. Károlyi Lancz László construiește în anul 1482 o casă de piatră, pe locul unde astăzi se află și un castel.

Au loc și colonizări, inițiate de către contele Károlyi Sándor. Acesta colonizează familii de șvabi, primele sosind aici în anul 1712 iar ultimele în 1774. Între 1712-1774 au fost așezați aici în jur de 466 de familii de șvabi. Tot acesta colonizează aici și evrei, în anul 1740. În următorul deceniu se înființează prima topografie a comitatului Sătmar, în anul 1754 iar în 1765 se deschide prima farmacie a orașului. Tot în secolul XVIII au avut loc condamnări la moarte ale ultimelor vrăjitoare, acestea fiind arse pe rug.

În următorul secol se continuă urbanizarea și dezvoltarea orașului astfel că în anul 1876 Hegedûs József a devenit cel dintâi primar al orașului. Apar de asemenea noi cartiere odată cu începutul sec. al XX-lea. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul intră în administrarea Ungariei horthyste, eliberarea acestuia având loc la 25 octombrie 1944 în urma bătăliei de la Carei.  [3][4][5]

În privința hărților, municipiul Carei apare menționat pe Harta Iozefină cu denumirea de Nagy Karoly

Carei pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu
Cu aceeași denumire apare și pe Harta Franciscană (1819-1869). 

Carei pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Cea de-a treia ridicare topografică menționează Careiul cu aceleași denumiri ca și hărțile de mai sus.

Carei, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
Orașul este menționat pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.

Carei, pe harta din 1941
Sursa - Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a orașului.


Harta actuală a municipiului Carei
Sursa - Google Maps  
Călătoria de astăzi este una dintre primele călătorii realizate în judeţul Satu Mare. Deşi am fi putut alege municipiul Satu Mare ca locaţie pentru prima noastră călătorie în acest judeţ, am decis să aleg Careiul ca punct de plecare. În fine, după cum ne-am obişnuit, ne începem călătoria de la gara din Carei, de unde ne vom îndrepta spre oraş. Aveţi mai jos și un mic istoric al gării.


Gara din Carei - vedere frontală
Odată cu deschiderea liniei ferate Debrecen-Satu Mare, se ridică în anul 1871 prima gară a oraşului. Mai târziu, adică la începutul sec. XX, oraşul devine nod feroviar. Din acest motiv, între anii 1910-1912 se construieşte actuala clădire a gării. Clădirea a fost grav avariată în timpul celul de-al doilea război mondial, dar a fost refăcută. [6]


Gara din Carei - vedere din spate
Lăsăm gara în urmă şi ne continuăm călătoria pe Strada Independenţei.


Strada Independenței
Ajungem la o răscruce de drumuri. De aici o vom lua în partea dreaptă pe Drumul Judeţean 108M (DJ108M) iar mai apoi vom ajunge pe Drumul Naţional 1F (DN1F). Odată ajunşi pe acesta, o vom lua în partea stângă, pe Strada 1 Decembrie 1918. Trecem de parcul din apropiere ca mai apoi să ajungem în dreptul unei biserici, aceasta fiind Biserica Romano-Catolică Sfântul Iosif de Calasanz.


Biserica Romano-Catolică Sf. Iosif
Există menţiuni cu privire la existenţa unei biserici romano-catolice încă din sec. XIV-XV. În sec. al XV-lea se menţiona că avea hramul Tuturor Sfinţilor. Odată cu trecerea familiei Károlyi la religia reformată în 1550, Károlyi Mihai oferă biserica romano-catolică reformaţilor, care au avut-o în stăpânire până în 1723. Familia Károlyi trece din nou la religia romano-catolică în sec. al XVII-lea. În urma colonizării şvabilor la Carei, a crescut şi numărul credincioşilor romano-catolici astfel că se recuperează biserica de la reformaţi, iniţiativă realizată de contele Károlyi Sándor în anul 1723. Tot acesta aduce în localitate călugări piarişti, înlocuindu-i pe călugării franciscani proveniți din Căpleni. [7]


În anul 1769 are loc aşezarea pietrei de temeli a noii biserici. Bazele acesteia au fost puse de contele Antal Károlyi, el suportând şi costurile finanţării. Lucrările de construcţie ale bisericii au fost terminate în anul 1779 iar biserica veche a fost demolată. În 1834 are loc un cutremur care deteriorează grav biserica. Astfel că, pe cheltuiala contelui Károlyi György, biserica este reconstruită între anii 1857-1860, în forma actual. Au mai avut loc renovări exterioare în anul 1964, dar şi renovări ale picturii în anul 1987. Turnul a fost restaurat în anul 2013. Aceasta este declarată monument istoric şi are codul SM-II-a-A-05273 [7][8]


În apropiere de biserica mai sus menţionată se află şi un parc, cunoscut sub numele de Parcul Romei.


Parcul Romei
Odată ieşiţi din acest parc ajungem din nou în imediata apropierea a străzii 1 Decembrie 1918. În imediata apropiere a parcului se află şi primăria municipiului Carei.


Primăria
În cele ce urmează, ne vom continua călătoria pe aceeaşi stradă menţionată anterior.


Strada 1 Decembrie 1918
Dar nu pentru mult timp, deoarece vom trece pe strada George Coşbuc care ne va duce la o altă stradă şi anume strada Sinagogii. După cum îi spune şi numele, această stradă ne va duce la o sinagogă, despre care vom scrie în cele ce urmează.

Primii evrei apar în comitatul Satu Mare la începutul sec. al XVIII-lea, între anii 1720-1721 înregistrându-se un număr de 112 persoane. În 1724 se stabilesc la Carei mai multe familii de evrei, la iniţiativa contelui Károlyi Sándor. Se menţionează în 1741 printr-un act de aşezare a evreilor Samson Frenkli şi Samson Izsak existenţa unei comunităţi evreieşti şi a unei sinagogi. În 1786 erau deja 1796 de evrei. Dintr-o conscripţie realizată în anul 1848 aflăm că o mare parte a evreilor erau comercianţi. Populaţia acestora creşte considerabil, astfel că în anul 1940 se află aproximativ 3000 de evrei stabiliţi aici. Cât despre sinagoga din imagine, aceasta a fost construită în anul 1866 şi a fost mărită în anul 1890. [9][10]


Sinagoga
În continuare, ne vom continua călătoria pe strada Progresului, unde după o scurtă perioadă de timp, descoperim în partea stângă o altă stradă şi anume Strada Károlyi Gáspár. Nu va dura mult până vom ajunge în faţa unei alte biserici şi anume Biserica Reformată.

Odată cu retrocedarea bisericii către romano-catolici în anul 1723, parohia reformată şi-a construit o biserică, care în anul 1740 ajunse într-o stare avansată de degradare. Din acest motiv, se construieşte o altă biserică în locul acesteia, dar care ajunge cu timpul să devină neîncăpătoare. În 1792 are loc lărgirea bisericii şi ridicarea turnului, forma actuală primind-o în anul 1795. În urma cutremurului din 1834 biserica a suferit distrugeri serioase, dar a fost refăcută. În 1950, interiorul bisericii este transformat iar exteriorul acesteia renovat. [11]


Biserica Reformată
Ne reîntoarcem pe aceleaşi străzi pe care ne-am aflat anterior, dar odată ajunşi pe Strada Coşbuc o vom lua în partea dreaptă pe Strada Grof. Károlyi Sándor, astfel că ne aflăm situaţi foarte aproape de parcul dendrologic al oraşului.


Strada Grof. Károlyi Sándor
Odată ajunşi în apropierea parcului, ne vom îndrepta spre intrarea în acesta. Tot aici se află şi un castel, despre care vom vorbi puţin mai târziu. Odată intraţi în parc avem numeroase căi de acces spre castel. Până atunci, voi mai posta o imagine realizată aici.


Parcul dendrologic
Foarte aproape de locul unde am realizat imaginea de mai sus se află şi o seră unde se află numeroase plante. Aflăm şi câteva detalii istorice despre această seră, menţionate fiind pe un panou informativ amplasat în incinta parcului:

La începutul anilor 1800 în apropierea castelului funcţionează o seră renumită pentru cultura cameliilor, care este distrusă de incendiul din 1887. Apoi se construieşte o seră pentru palmieri.


Sera de plante
Deoarece am scris câteva detalii istorice despre sera situată în acest parc, cred că este timpul să vorbim şi despre parcul propriu-zis. Detaliile despre acesta sunt preluate de pe acelaşi panou informativ, menţionat şi anterior.


În apropierea cetăţii de odinioară, exista deja în secolul al XVII-lea o grădină, în care contele A. Károlyi introduce arbori exotici în anul 1715.Pe baza descrierilor mai vechi, în mijlocul secolului XVIII, se conturează aici un parc îngrijit în stil baroc. Apoi, arhitectul vienez Fr. Rosenstingl execută planuri de refacere a parcului şi, paralel cu construirea castelului (1792-1795), sub conducerea lui G. Bode este transformat în "grădină englezească".


Parcul Dendrologic
Parcul primeşte forma definitivă în anul 1890, când suprafaţa de 10,3 ha se îngrădeşte cu gard de fier. Luând în considerare valoarea dendrologică deosebită a parcului, acesta primeşte statut de arie protejată în anul 1982.


Parcul Dendrologic
În prezent parcul deţine aproape 200 de specii şi varietăţi de plante lemnoase, în total 1400 de arbori şi arbuşti, printre care unele exemplare de arbori seculari cu mărimi impozante. Parcul dendrologic este declarat monument istoric şi are codul SM-II-s-A-05280.02.


Vedere asupra castelului
Şi iată-ne ajunşi în apropierea castelului, după cum s-a putut observa şi în imaginea de mai sus. La fel ca şi data trecută, vom prelua informaţiile despre castel de pe panoul informativ situat în incinta acestuia.


Castelul Károlyi, vedere din direcția turnului de apă
Careiul este un municipiu din judeţul Satu Mare, reprezentând şi reşedinţa
străveche a familiei conţilor Károlyi. Fondatorii oraşului au fost membrii familiei Károlyi, care îşi au originea în seminţia iniţială Kaplony. Careiul a fost reşedinţa comitatului Sătmar începând cu secolul al XVIII-lea până în 1876 şi totodată centrul tuturor domeniilor familiei Károlyi.


Ferestre gotice
În 1346 regele Ludovic I, i-a oferit dreptul de a organiza târguri lui Andras Károlyi. Bazele cetăţii din Carei au fost puse de Laszlo Lancz Károlyi în 1482, când s-a construit o casă de piatră.


Castelul Károlyi, vedere dinspre biserică.
Aceasta a fost întărită de baronul Mihaly Károlyi în 1592 cu palisadă, şanţ şi ziduri în timpul luptelor împotriva otomanilor. Clădirea din piatră, care a făcut parte din sistemul de fortificaţie, a fost reamenajată şi îmbogăţită arhitectural în 1699 de către baronul Sandor Károlyi.


Sala Mare a castelului
În 1794 contele Jozsef Károlyi demolează vechea cetate şi în locul acesteia construieşte un castel baroc după planurile arhitectului Joseph Bitthauser. În 1894 contele Istvan Károlyi modifică structura castelului, dându-i aspect neogotic cu cele şapte turnuri construite, conform planurilor arhitectului Arthur Meinig.


Detalii
După Primul Război Mondial domeniul şi castelul au fost naţionalizate. Familiei i-a fost retrocedat castelul pentru o scurtă perioadă în anii 1940, iar mai târziu a fost donat statului maghiar de către acasta. După al Doilea Război Mondial teritoriul comitatului Sătmar a revenit României. Restaurarea castelului-monument a fost începută în 2009 în urma realizării unui proiect cu finanţare din fonduri europene. În 2010 contesa Francesca Durckheim (născută Károlyi) a pus bazele Fundaţiei Károlyi Sandor cu scopul de a menţine vie moştenirea culturală şi tradiţia familiei Károlyi. Castelul este declarat monument istoric şi are codul SM-II-m-A-05280.01


Odată încheiată vizita noastră la castel este timpul să ieşim din parc. Din acest motiv vom ajunge pe Drumul Naţional 19 (DN19). După scurt timp însă, observăm un turn, situat foarte aproape de parc. Acesta este Turnul de Apă. Scopul acestuia a fost acela de-a aproviziona castelul cu apă şi curent electric. [12]


Turnul de Apă
Ne continuăm călătoria pe acelaşi drum. Trecem de spital iar mai apoi ajungem în dreptul unei alte biserici catolic şi anume Biserica Catolică Sfântul Duh. Parohia respectivă s-a format în anul 1943 dar biserica actuala a fost construită abia în 1983. [13]


Biserica Romano-Catolică Sfântul Duh
Este timpul să ne reîntoarcem. Trecem de spital şi mergem în paralel cu parcul. După un timp, ne abatem puţin de la drum, deoarece descoperim un monument arhitectonic inedit, despre care vom vorbi în cele ce urmează. Până atunci vom mai admira puţin împrejurimile.


DN19

Monumentul despre care voi scrie este Monumentul Ostaşului Român. Acest monument a fost dezvelit în anul 1964 fiind ridicat în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă pentru eliberarea ultimei brazde de teritoriu românesc, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial [14]


Monumentului Ostașului Român
În imediata apropierea a monumentului se află şi o biserică aceasta fiind Catedrala Ortodoxă Sf. Dimitrie. Aceasta a fost construită înre anii 1990-2007, piatra de temelie a acesteia fiind pusă în anul 1990 la data de 22 Iulie 1990. [8]


Catedrala Ortodoxă Sf. Dimitrie
Trecem de catedrală şi ajungem pe Calea Armatei Române (sau DN1F). Pentru moment, ne continuăm drumul pe această stradă.


Calea Armatei Română
Ne schimbăm în cele din urmă direcţia de mers şi o vom lua în stânga, pe Strada Ignişului. Şi aici descoperim o biserică şi anume Biserica Greco-Catolică. În anul 1994 are loc punerea pietrei de temelie a bisericii, ca mai apoi în anul 2005 să aibă loc finalizarea construirii bisericii. De cealaltă parte a drumului se află şi Liceul Teoretic din Carei. [8]


Biserica Greco-Catolică
După o scurtă perioadă de timp ni se iveşte în partea stângă o stradă. Mergând pe aceasta vom ajunge pe Strada Cimitirului, iar după cum îi spune şi numele aici se află şi cimitirul. Tot aici se pot observa şi două bisericuţe.


Strada Cimitirului
Odată ieşiţi de pe Strada Cimitirului ajungem pe Strada Tireamului, unde se află şi Biserica Luterană.

În anul 1753 aflăm că aici existau în jur de 8-10 familii de evanghelici luterani. Mai târziu, în 1770, numărul acestora creşte astfel că slujbele religioase sunt ţinute într-o locuinţă particulară. După mai multe evenimente care au scos acest cult în afara legii, s-a reuşit în urma "decretului de toleranţă" să se oficieze prima slujbă în anul 1778, fiind parohie la Olosig. La finalul sec. al XVIII-lea, primesc un teren pentru ridicarea bisericii şi a unei şcolii confesionale. În 1808 soseşte primul preot iar între 1815 şi 1823 are loc şi construirea actualei biserici. Aceasta este declarată monument istoric şi are codul SM-II-m-B-05293. [15]


Biserica Luterană
Revenim din nou pe Calea Armatei Române şi ne reîntoarcem în parc. De aici ne vom îndrepta spre o altă ieşire a parcului, de data aceasta spre Strada 1 Decembrie 1918. Trecem strada şi descoperim două statui, una reprezentându-l pe Ady Endre iar cealaltă reprezentând-o pe Otilia Marchiş. [16]


Statuile lui Ady Endre și Otilia Marchiș
Trecem de cele două statui şi ajungem într-un mic parc, situat fiind în imediata apropiere.


Un mic parc
Foarte aproape de parc se află şi o stradă cunoscută sub numele de Strada Doina. După cum poate ai intuit deja este timpul să ne aventurăm pe această stradă, unde vom descoperi din nou, lucruri interesante.


Strada Doina
Sunt sigur că deja bănuieşti despre ce este vorba... şi da, tot despre biserici este vorba, însă nu despre una singură, ci despre două biserici, situate una lângă cealaltă.

Cele două biserici sunt Biserica Ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril şi Biserica Greco-Catolică Înălţarea Domnului. După cum spuneam ambele sunt situate una lângă cealaltă. Biserica Ortodoxă a fost construită în anul 1760 iar în 1876 aceasta a fost restaurată. Cât despre Biserica Greco-Catolică aceasta este cea mai veche biserică din oraş, construcţia acesteia fiind începută în anul 1736 şi a fost finalizată în anul 1739. Ambele sunt declarate monumente istorice, cea ortodoxă având codul SM-II-m-B-05283 iar cea greco-catolică are codul SM-II-m-B-05285. [8]


Biserica Ortodoxă (stânga) și Biserica Greco-Catolică (dreapta)
Ieşim de pe Strada Doina şi ajungem pe Strada Culturii. Trecem de Colegiul Tehnic Iuliu Maniu ca mai apoi să ajungem în apropierea teatrului. Clădirea acestuia a fost construită în anul 1907. [17]


Teatrul din Carei
Şi iată-ne ajunşi în apropierea bisericii romano-catolice, fiind prima biserică despre care am scris în această postare. Ne apropiem şi de finalul călătoriei noastre prin Carei. Mai rămânem pentru o scurtă perioadă în parcul din apropiere, iar mai apoi ne îndreptăm spre gară de unde vom lua trenul spre casă.
La gara din Carei
Înainte de plecarea noastră am putut surprinde şi trenul cu numărul 36313 care sosise din direcţia Mateszalka. Acestea fiind spuse, încheiem şi această călătorie prin municipiul Carei cu speranţa că ne vom mai reîntoarce din nou în judeţul Satu Mare pentru alte experienţe noi. Până atunci însă, să auzim numai de bine!

Trenul 36313 Mateszalka-Carei
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár

[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Carei
[4] Wikipedia.org -  Carei
[5] Municipiul Carei - Carei, scurtă istorie
[6] Deştepţi.ro - Gara CFR Carei: Obiective turistice Satu Mare
[7] Biserici.org - Biserica Sf. Iosif Carei
[8] Primăria Carei - Bisericile din Carei
[9] Biserici.org - Carei :: Sinagoga
[10] Jewish Community - Comunitatea Evreilor din Satu Mare Romania - Scurt Istoric

[11] Biserici.org - Biserica Reformată Centru Carei
[12] Provincia Crişana - Turnul de Apă Carei, Judeţul Satu Mare
[13] Biserici.org - Biserica Sfântul Duh Carei
[14] Visit Carei - Monumentul Ostaşului Român

[15] Biserici.org - Biserica Lutherană Carei
[16] Opinie de Carei - Un grup statuar Ady Endre şi Otilia Mărchiş va fi dezvelit sâmbătă la Carei
[17] Cultura Carei - Teatru Carei


Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...