Se afișează postările cu eticheta revetis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta revetis. Afișați toate postările

2019-04-06

Revetiș, Județul Arad (2019)


Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Berindia cât și dinspre Dieci. Atât dinspre Dieci cât și dinspre Berindia drumul este nemodernizat. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Deși nu are stație de tren proprie, accesul se poate face la cea de la Joia Mare, situată la aproxmativ doi kilometri de sat. Avea o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270
 de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori [2]


Prima atesare documentară a localității dateaza din anul 1553 când este menționată cu denumirea de Revekes. Satul mai apare menționat sub această formă și în deceniile următoare, dar odată cu anul 1622 acesta apare menționat cu actuala denumire. Inițial, satul se afla așezat în apropierea malului drept al Crișului Alb. Din cauza deselor inundații și a sistematizării satelor, la începutul secolului al XIX-lea are loc mutarea acestuia pe vatra actuală. [3]

În privinta hărților, pe Harta Iozefină, localitatea apare menționată cu denumirea de Revetes și nu era încă sistematizată.

Revetiș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea actuală și era deja sistematizată.

Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu

Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată cu denumirea actuală.


Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu șinpe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Revetiș.


Drumul de la gară
dinNe începem calătoria de la gara din Joia Mare, de unde vom ajunge mai apoi pe drumul gării. Odată ieșiți de pe acest drum, ajungem în imediata apropiere a Drumului Județean 708 (DJ708). De aici se poate observa deja și satul.


Vedere spre sat, la ieșirea de pe drumul gării
Ajungem de pe DJ708, iar mai apoi o vom lua în partea dreaptă a acestuia, în direcția localității.


Crișul Alb
Ne reîntoarcem pe DJ708, dar de data aceasta cu scopul de-a intra în sat. Tot de aici avem o vedere bună asupra dealului din apropiere.


Vedere asupra dealului din apropiere
Este timpul să intrăm în sat. De aici înainte începem să urcăm, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos.


Vedere stradală
Drumul pe care ne aflăm este cunoscut sub numele de Drumul Comunal 33 (DC33). Odată urcați acest drum, ni se deschide o vedere buna asupra dealurilor de lângă Joia Mare.


Vedere în direcția localității Joia Mare
Dar să revenim la drumurile noastre. Dacă până acum am tot urcat, de acum înainte este timpul să coborâm.


Vedere stradală
Vom parcurge pentru scurt timp acest drum ca mai apoi sa o luăm în partea stângă, unde vom descoperi Biserica Penticostală. 


Biserica Penticostală

Revenim pe DC33 și ne continuăm călătoria.


Vedere stradală
Tot mergând pe acest drum, descoperim după un timp, în partea stângă a drumului, clădirea școlii primare 


Școala primară
Nu departe de școală se află și Biserica Baptistă, construită în anul 1910 [4].


Biserica Baptistă
În spatele bisericii baptiste se afla și cladirea căminului cultural.

Căminul cultural
Trecem de cealaltă parte a drumului și ajungem în parc ... un parc de dimensiuni foarte mici.


Parcul
Nu departe de parc se află și Biserica Ortodoxă, despre care vom scrie în cele ce urmează. În anul 1754 satul nu avea biserică. În anul 1755 se construiește o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli. Aceasta va dăinui până la începutul secolului al XIX-lea când, din cauza deselor inundanții, satul va fi mutat pe noua vatră. Biserica aflându-se nu departende malul drept al Crișului, a avut mult de suferit, astfel că a fost demolată și s-a construit o altă biserică, tot din lemn. Aceasta avea hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1890 este înlocuită cu actuala biserică. După anul 1935 s-a dorit ridicarea unui alta locaș de cult. Cu toate că sau strâns materialele necesare, din diverse motive, ridicarea noii biserici nu a mai fost posibilă. [5]

Biserica Ortodoxă
Lăsăm biserica în urmă și mergem mai departe.... nu foarte departe însă. Cu toate că acest drum duce până în satul vecin Roșia, nu ne vom deplasa până acolo.


Vedere stradală, direcția Roșia
Este timpul să ne reîntoarcem...


Vedere stradală, direcția Joia Mare
... pentru a revedea aceleași străzi, aceleași locuri și cu scopul de-a ajunge înapoi, în locul de unde am început călătoria. Ca de încheiere, aveți mai jos o ultimă imagine din această călătorie.

Vedere stradală

Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Pavel Vesa - Comuna Dieci, Monografie Istorică, Editura Mirador, Arad, 2009 - p. 17
[4] Ibidem, p. 168
[5] Ibidem, p. 155-156

2016-07-20

Revetiș, Județul Arad (2016)

Harta localității Revetiș - Sursa: Google Maps

Revetiș este un sat în județul Arad, situat la aproximativ 93 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ708, atât dinspre Sebiș cât și dinspre Dieci. În ambele cazuri însă drumul este nemodernizat și uneori impracticabil începând din localitatea Berindia până în apropierea comunei Dieci. Revetiș este un sat care aparține de comuna mai sus menționată, fiind situat la o distanță de 5km de aceasta. Populația acesteia este una foarte redusă ca număr având o populație de 309 locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Revetiș este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 625 de locuitori
În anul 1966 avea 583 de locuitori, în scădere cu 42 locuitori
În anul 1977 avea 458 de locuitori, în scădere cu 125 locuitori
În anul 1992 avea 188 de locuitori, în creștere cu 270
de locuitori
În anul 2002 avea 348 de locuitori, în scădere cu 160 de locuitori
În anul 2011 avea 309 locuitori, în scădere cu 39 de locuitori


Deoarece datele referitoare la componența etnică și confesională nu sunt disponibile pentru fiecare localitate în parte vom folosi datele din recensământul realizat în anul 2002, pentru a ne crea astfel o idee asupra acestora. Componența etnică a localității Revetiș în anul 2002 a fost după cum urmează:
  1. Români - 94,25% (328 de locuitori)
  2. Romi  - 5,17% (18 locuitori)
  3. Ucraineni - 0,57% (2 locuitori)
Componența confesională a localității Revetiș în anul 2002 a fost după cum urmează:
  1. Ortodocși - 69,25% (241 de locuitori)
  2. Baptiști - 15,8% (55 de locuitori)
  3. Penticostali - 14,08% (49 de locuitori)

Prima atestare documentară a localității Revetiș datează din anii 1553-1561 când este întâlnită cu numele de "Revekeș". Numele acesteia apare însă menționat sub o altă formă, apropiată de cea actuală, în anii 1613-1622 și anume "Revetișul" [3]. Pe harta Iozefină (1763-1787) este menționată cu numele de "Reveteș" iar vatra acesteia era diferită, localitatea fiind situată în vecinătatea malului drept al Crișului Alb [4].


Revetiș pe Harta Iozefină (1763-1787)
Sursa - Mapire.eu
Pe harta Franciscană (1819-1869) apare cu numele actual, vatra acesteia fiind cea din prezent [5]. 


Revetiș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Localitatea este menționată și pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887).

Revetiș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
Sursa - Mapire.eu
 Accesul se poate face atât cu mașina personală cat și cu autobuzul. În cazul celui din urmă, acesta circulă de regulă în perioada școlii, efectuându-se două călătorii, una dimineața spre Sebiș și una după amiaza, la întoarcere. Orarele de transport ale autobuzelor pot fi vizualizate pe pagina Companiei de Transport Public din Arad la http://www.ctparad.ro. Deși nu are stație de tren proprie, accesul la aceasta se poate face prin intermediul gării de la Joia Mare, situată la aproximativ 2km de sat.

Intrarea în localitate
Călătoria noastră începe odată cu sosirea în localitate. Există și câteva trenuri care circulă prin această zonă. Mersul trenurilor poate fi consultat online pe http://www.regiocălători.ro. După cum spuneam și mai înainte, stația de tren se află situată la aproximativ 3km de sat. Odată ieșit de pe drumul gării, ajungem pe drumul județean 708. Mai în față se află și satul. Dar nu mă îndrept momentan spre acesta ci pornesc pe DJ708, spre direcția Dieci, ca să descopăr la câțiva metri mai în față, pe partea dreaptă, un râu, cunoscut sub numele de Crișul Alb.   

Crișul Alb
După această scurtă vizită a venit timpul să mă întorc înapoi și să mă îndrept spre sat. Se poate observa că satul este amplasat la un nivel mai înalt față de punctul în care mă aflu.


Intrarea în sat
La intrarea în sat, după urcarea acelui drum se află și o troița. Tot de acolo se poate observa și un superb peisaj, mai ales spre zona localității Joia Mare.

Vedere spre dealurile de la Joia Mare
Că tot vorbeam de peisaje, lângă Revetiș se află și un deal, locul ideal pentru "vânătorii de peisaje" și nu numai.


Vedere a dealului de langă Revetiș 
Cu toate că înainte aveam impresia ca satul se află mai sus față de locul în care mă aflam anterior, acest lucru se schimbă deoarece drumul coboară din nou.

Vedere stradală
Îmi continui drumul cu scopul de a ajunge în centrul satului. Încă o imagine realizată pe această stradă.


Vedere stradală (2) 
După câteva minute ajung în imediata apropiere a școlii generale, în apropierea acesteia aflându-se căminul cultural și de asemenea Biserica Baptistă. Se pare că aceasta a fost ridicată în anul 1910, conform anului care apare inscripționat deasupra intrării.


Biserica Baptistă
Pe lângă clădirile menționate mai sus se mai află un parc și de asemenea Biserica Ortodoxă, despre care vom vorbi în următoarele rânduri.

La mijlocul secolului XVIII se afla în localitate o altă biserică, amplasată foarte aproape de malul drept al Crișului Alb. După cum este menționat și la începutul postării, vatra satului nu se afla pe actualul amplasament. Pe harta iozefină a Transilvaniei se poate observa acest lucru. Din cauza deselor inundanții și a sistematizării satelor, vatra acestuia se mută pe amplasamentul actual iar din acest motiv s-a construit o altă biserică. Se pare că nici de această dată biserica nu era la "locul ei", deoarece harta franciscană o menționează ca fiind amplasată la ieșirea din sat. În cele din urmă actuala biserică ortodoxă a fost ridicată în anul 1890. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" [4][5][6] .  

Biserica Ortodoxă
De aici drumul merge mai departe. Încă o fotografie realizată de pe aceeași stradă.

Vedere stradală (3)
Ne apropiem astfel de finalul călătoriei. Din nou drumul merge mai departe, acesta ajungând până în satul Roșia, situat la aproximativ 2km de Revetiș. Deși distanța nu este foarte mare, Roșia va fi vizitată într-o altă expediție.


Drumul spre Roșia
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Wikipedia.org - Ridicarea topografică iozefină (Harta senzitivă a Comitatului Arad)
[5] Mapire.eu - Hungary (1819–1869) / Second military survey of the Habsburg Empire
[6] Pavel Vesa - Comuna Dieci. Monografie istorică

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...