Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările

2019-02-15

Satu Mare, Județul Arad


Satu Mare este un sat în județul Arad situat la aproximativ 38 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Secusigiu fiind situat la o distanță de aproximativ 3km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ682 din direcția Secusigiu dar și din direcția Periam. Are stație de tren proprie, având denumirea de Aranca (Halta Aranca), după numele pârâului din zonă. Populația localității Satu Mare este de 840 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011 [1]

Populația istorică a localității Satu Mare este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 1198 de locuitori
În anul 1966 avea 1134 de locuitori, în scădere cu 64 de locuitori
În anul 1977 avea 1148 de locuitori, în creștere cu 14 locuitori
În anul 1992 avea 1005 locuitori, în scădere cu 143 de
locuitori
În anul 2002 avea 1024 de locuitori, în creștere cu 19 locuitori
În anul 2011 avea 840 de locuitori, în scădere cu 184 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității Satu Mare datează din anii 1333-1335 când este întâlnită cu numele de Magna Villa. De-a lungul vremii apare menționată sub diverse forme și anume: Nogfalu (1335), Nagfalw (1454, 1463), Naghffalw (1558), Nagyfalw (1559), Naghfalv (1561), etc. În 1454, Iancu de Hunedoara primește diverse părți din sat, ca mai apoi în 1463 să aibă loc înregistrarea posesiei de către Matei Corvin, fiul acestuia, el alipind satul la domeniul Lipovei. Dar mama sa Elisabeta renunță la proprietate, astfel că satul este dăruit nobililor Jaksić. Mai târziu, comitele de Timiș, Petru Petrovici, reușește să intră în posesia localității și o alipește cetății Timișoara în 1543. [3][4]

Potrivit tradiției sârbești, satul ar fi fost întemeiat în anul 1530, situat fiind într-o zonă joasă și mlăștinoasă, cunoscută sub numele de Seliște, aproape de malul stâng al Mureșului. Alte surse consideră însă că sârbii s-ar fi așezat aici odată cu stăpânirea așezării de către familia Jakšić, în anul 1464, de aici mutându-se pe vatra actuală. Tot tradiția spune că numele localității ar fi fost Nad-fala, nume provenit de la trestia care creștea în aceste locuri, fiind schimbat în Nagyfala odată cu migrația sârbă din 1690. În timpul administrației austriece, satul a fost sistematizat, în ciuda faptului cele două părți ale satului sunt situate la diferite altitudini. A existat aici și o populație germană, la fel ca și în cazul celorlalte localități din zonă. [5]

Să trecem însă la hărți. Pe harta iozefină realizată între anii 1769 și 1772 satul este menționat cu denumirea de Nagy Falu, nefiind însă sistematizat.

Satu Mare, pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu 
Pe cea de a doua ridicare topografică (1819-1869) apare menționat cu numele de două denumiri, Nagyfallú și Nagyfalu, satul fiind deja sistematizat.

Satu Mare, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apare menționată cu denumirea de Nagyfalu iar pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000, apare cu aceași denumire.

Satu Mare, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.

Satu Mare, pe harta din anul 1941. Se observa că pe lângă denumirea de Nagyfalu se adaugă și Temes
Sursa - Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a localității.

Harta actuală a localității Satu Mare
Sursa - Google Maps 
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Satu Mare.
Vedere spre Secusigiu
Locul de începere al acestei călătorii este gara din Satu Mare, cunoscută sub numele de Halta Aranca. Primele case se pot observa deja, fiind situate în apropierea gării. Acestea însă sunt puține la număr, restul de case fiind situate la aproximativ un kilometru distanță. După o perioadă de mers, parcurgând Drumul Județean 682 (DJ682), ajungem în cele din urmă în cealaltă parte a satului.
Vedere stradală
Odată intrați în această parte de sat, parcurgem același DJ682. După o scurtă perioadă de timp, descoperim pe partea dreaptă a drumului o biserică și anume Biserica Baptistă.

Biserica Baptistă
Nu ne oprim însă aici și ne continuăm călătoria pe același drum menționat anterior. 

Vedere stradală
De la distanță se puteau deja observa două biserici, pe care le putem observa mai în detaliu, apropiindu-ne tot mai mult de acestea. Prima despre care vom scrie este Biserica Ortodoxă.      

Biserica Ortodoxă
Inițial, aici nu a existat o biserică ortodoxă, credincioșii fiind nevoiți să participe la slujbe în bisericile din Munar și Secusigiu, Satu Mare fiind filie la Munar. Din 1995 Satu Mare devine parohie, astfel că are loc și începerea serviciului religios, inițial acesta desfășurându-se într-o capelă. De-a lungul timpului capela devine neîncăpătoare, astfel că se ia decizia construirii unei noi biserici. Construcția acesteia a început în anul 2003 și s-a încheiat în anul 2007. Are hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie. [6]

Biserica Ortodoxă, vedere de pe stradă din apropiere
În imediata apropiere mai există o altă biserică și anume Biserica Romano-Catolică. Această biserică a fost construită în anul 1888 de către germanii așezați în sat, în fața acestuia aflându-se și un monument ridicat în anul 1925 în amintirea celor căzuți în primul război mondial. [7] 

Biserica Romano-Catolică
Între cele două biserici se află o stradă, pe care ați putut să o observați în a doua imagine de mai sus. Tot de acolo se deschide și o frumoasă vedere a celor două biserici.

Vedere asupra celor două biserici
Ne continuăm drumul pe această stradă ca mai apoi să ajungem la o răscruce de drumuri. Deja am observat de dinainte o biserică amplasată fiind aici, iar din acest motiv nu ne va fi deloc greu să o descoperim... trebuie doar să o luăm în partea dreaptă și o vom vedea în toată splendoarea ei. Este vorba despre Biserica Ortodoxă Sârbească.      

Nu se cunoaște data construcției primei biserici. Se crede că aceasta ar fi construită în sec. al XIV-lea. Conform tradiției sârbe, aceasta ar fi fost ridicată în anul 1666. Totuși, în 1733 apare o însemnare pe o Evanghelie, conform căreia în localitate ar fi fost construită o biserică între 1720-1730. Prima consemnare sigură o avem din 1758, când este menționată o biserică construită din bârne și acoperită cu șindrilă, având hramul Sf. Gheorghe. [8]

Biserica Ortodoxă Sârbească
Cât despre biserica nouă, se pare că aceasta ar fi fost construită în anul 1824 sau în 1789, conform unui inventar al acesteia. Sau făcut reparații majore ale acesteia în 1875 dar și în 1939. Mai târziu, biserica a fost înălțată și lățită. [9]   

Vedere asupra turnului
Încheiem astfel capitolul legat de biserici și ne reîntoarcem pe DJ682. Odată ajunși aici o vom lua în partea stângă spre Periam, doar pentru a realiza o ultima imagine de pe această stradă.

DJ682,direcția Secusigiu
Este timpul să ne reîntoarcem la gară, pe același drum pe care l-am străbătut și anterior.  


Ne reîntoarcem la gară...
Puțin mai în față se poate observa și acea diferență de nivel despre care vorbeam la început, casele fiind amplasate mai sus față de locul unde mă aflam.


Tot mai sus...
După cum spuneam și mai înainte ne îndreptăm spre gară, de unde vom lua trenul spre casă. O călătorie reușită, fiind de altfel și prima realizată în ultimele trei luni. Să sperăm însă că nu și ultima. Să auzim numai de bine!


Ne apropiem de gară
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag.139
[5] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag.182-183
[6] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag. 332-333
[7] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag. 331
[8] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag. 326-327
[9] Doru Sinaci, Rodica Colta - Monografie Secusigiu, pag. 328-329
 

2017-05-23

Zădăreni, Județul Arad


Zădăreni este o comună în județul Arad situată la aproximativ 16 km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ682 din direcția Arad dar și dinspre Felnac. Are stație de tren proprie.

Zădăreni este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență o singură localitate și anume Bodrogu-Nou. Populația comunei Zădăreni, fără localitățile componente, este de 2249 de locuitori, iar împreună cu Bodrogu-Nou are 2495 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Zădăreni, fără localitățile aparținătoare, este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 2035 de locuitori
În anul 1966 avea 1966 de locuitori, în scădere cu 69 de locuitori
În anul 1977 avea 2223 de locuitori, în creștere cu 257 de locuitori
În anul 1992 avea 2032 de locuitori, în scădere cu 191 de
locuitori
În anul 2002 avea 2104 locuitori, în creștere cu 72 de locuitori
În anul 2011 avea 2249 de locuitori, în creștere cu 145 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității datează din 1333-1334 când apare menționat cu denumirea de Zadarlaka sau Zadurlaka. De-a lungul vremii este menționată sub forma de Zadorlaka (1397, 1398, 1406, 1474, 1480, 1482, etc). Apare menționată și existența unui castel, numit Zadorlak, fiind frecvent menționat de-a lungul sec. al XVI-lea. Multe dintre documentele vremii au fost însă distruse în urma răscoalei din 1514. Castelul se pare că încă ar fi existat în anul 1661. [3][4][5]

După cucerirea teritoriilor de către habsburgi are loc un intens proces de colonizare în Banat. Și la Zădăreni au fost aduși coloniști șvabi, primul val sosind între anii 1740 și 1780. Între anii 1737 și 1744 sunt înregistrate în localitate 32 de familii, iar în 1755 sunt menționate 77 de gospodării și 361 de locuitori. Prima biserică se construiește în 1778 (alte surse 1776), iar în 1814 se construiește o școală nouă. [4]

Pe harta (Iozefină) realizată între 1769 și 1772 localitatea este menționată cu denumirea de Saderlak. Conform acesteia localitatea se afla așezată în imediata apropierea a Mureșului. 
Zădăreni, pe Harta Iozefină (1769-1772)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană (1819-1869) localitatea apare cu denumirea de Zadorlak fiind situată pe actualul amplasament, dar de dimensiuni puțin mai reduse. Din nou se poate observa râul Mureș, care trece foarte aproape de localitate.

Zădăreni, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu 
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apare menționată cu denumirea de Zadorlak iar pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă, dar la scara de 1:25000, apare cu aceași denumire.

Zădăreni, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu
 
Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar și pe cea din 1941.

Zădăreni, pe harta din anul 1941
Sursa - Mapire.eu
Mai jos se află harta actuală a comunei.


Harta comunei Zădăreni
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Zădăreni.


Vedere spre sat din apropierea gării. 
Ajungem în gara din Zădăreni cu trenul de dimineața, de unde ne începem și călătoria. Inițial, călătoria noastră urma să aibă loc în Sânpetru German, dar din cauza unei furtuni de scurtă durată care se abătuse asupra zonei respective, planurile pentru acea călătorie au fost anulate, iar cea mai viabilă soluție a fost o călătorie la Zădăreni. În fine, o vom lua de la gară în partea stângă, pe câmpul din apropiere, ca în cele din urmă să ajungem la un drum.  Acest drum se bifurcă în cele din urmă. Pentru început, o vom lua pe cel din partea stângă.

Vedere stradală
Ajungem în cele din urmă pe Drumul Județean 682 (DJ682) dar pe care îl vom lăsa în urmă, deoarece ne se ivește în față o altă stradă. Ne continuăm călătoria pe aceasta. 


Vedere stradală 
Se poate observa deja o biserică, observabilă fiind și din afară localității, dar despre care vom vorbi puțin mai târziu. Trecem în cele din urmă și prin fața primăriei.

Primăria din Zădăreni

În imediata apropiere a primăriei se află și școala generală. 

Școala generală
Tot aici se află și Monumentul Sfintei Treimi.

Monumentul Sfintei Treimi 
Și iată-ne ajunși și la biserica pe care o menționasem puțin mai înainte, fiind o biserică greco-catolică. Câteva informații despre aceasta pot fi vizualizate în următoarele rânduri. 

Biserica Greco-Catolică - vedere frontală

Biserica, actualmente aparținând parohiei greco-catolice, a fost inițial o biserică romano-catolică. În 1778 s-a construit aici o biserică, lucru confirmat de altfel și de hărțile realizate mai târziu, care menționează existența unei bisericii pe același amplasament ca al celei de astăzi. În 1871 are loc edificarea unui nou lăcaș de cult, fiind de altfel cel care poate fi văzut și astăzi. De-a lungul timpului, dar cu precădere în perioada comunismului, majoritatea populației șvăbești a emigrat din localitate. În locul acestora a fost colonizată populație românească, o parte a acestora fiind de confesiune greco-catolică. Biserica a fost în cele din urmă dată în folosința parohiei greco-catolice. [4][5]


O altă perspectivă  
Lăsăm biserica în urmă și ne continuăm drumul pe aceeași stradă. Tot aici se află și o altă clădire a școlii generale.

Vedere stradală... se poate observa și biserica 
Ajungem în cele din urmă la o răscruce de drumuri. La fel ca și data trecută, o vom lua din nou în partea dreaptă și ne vom continua călătoria pe acea stradă. 

Vedere stradală
Motivul pentru care am ales această stradă este acela că aici se află o altă biserică, situată în imediata apropiere a Drumului Județean 692 (DJ692) fiind vorba despre Biserica Ortodoxă Sfânta Treime. Parohia ortodoxă se înființează abia în 1934, iar timp de cinci decenii slujbele religioase au avut loc într-o capelă. La 20 februarie 1975 are loc punerea pietrei de temelie. Este posibil ca anul inscripționat deasupra intrării și anume 1983, să fie anul când a fost încheiată construcția acesteia. [6]

Biserica Ortodoxă
Mai jos aveți și o vedere stradală realizată pe Drumul Județean 682 (DJ682). 

DJ682 - vedere stradală
Ne îndreptăm în cele ce urmează spre gară, trecem pe lângă terenul de fotbal și ajungem din nou în apropierea gării. Ne aflăm din nou pe același drum care se bifurcă.

Două drumuri
Înainte de a ajunge la gară, ne vom îndrepta spre calea ferată, iar în apropierea acesteia se află o frumoasă câmpie plină cu maci.

Pe câmpul din apropiere
Ne îndreptăm în cele din urmă spre gară, unde vom aștepta trenul spre Arad. Încheiem astfel și această călătorie având din nou speranța că ne vom revedea cu bine, la fel ca și dățile trecute. Toate cele bune!

Vedere spre gară
Surse:
[4] Parcul Natural Lunca Mureșului - Ghid turistic
[5] HOG Sadrelach: Geschichte-Grundungszeit
[6] Biserici.org - Biserica Sf. Treime
  


2017-05-19

Sântana, Județul Arad


Sântana este un oraș în județul Arad situat la aproximativ 24 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ791 atât dinspre Zimandu Nou cât și dinspre Olari și prin DJ792C atât din direcția Curtici cât și dinspre Caporal Alexa. Are stație de tren proprie, atât în Sântana cât și în cartierul Comlăuș.

Sântana are în componența sa o singură localitate și anume Caporal Alexa. Populația orașului Sântana este de 10134 de locuitori, iar împreună cu localitatea componentă mai sus menționată, are o populație de 11428 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. [1]

Populația istorică a orașului Sântana, fără localitatea componentă, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 11846 de locuitori
În anul 1966 avea 12926 de locuitori, în creștere cu 1080 de locuitori    
În anul 1977 avea 13636 de locuitori, în creștere cu 710 locuitori
În anul 1992 avea 10877 locuitori, în scădere cu
2759 de locuitori
În anul 2002 avea 11617 de locuitori, în creștere cu 740 de locuitori
În anul 2011 avea 10134 de locuitori, în scădere cu 1483 de locuitori
[2]

La Sântana a existat în urmă cu mai bine de 3000 de ani în urmă o cetate, care conform arheologilor, aceasta s-ar fi întins pe o suprafață de aproximativ 78 de hectare. În fine, actuala așezare își are originea din vechea așezare Comlăuș, actualmente încorporată în orașul Sântana. Comlăușul este pentru prima dată menționat în anul 1334 sub denumirea de Komlous. De-a lungul vremii, așezarea apare menționată sub diverse forme și anume: Conlous (1335), Komlos (1585), etc. În 1566 așezarea este pustiită de către turci. [3][4][5]

Odată cu ocuparea teritoriilor de către Imperiul Habsurgic are loc un proces de colonizare a teritoriilor, astfel că aici au fost aduși șvabi care au fost amplasați la sud-est de Comlăuș, înființându-se astfel satul Sfânta Ana, actuala Sântana. Primele colonizări au avut loc în 1736 când au sosit aici șase familii, ca mai apoi acestea să continue și în anii următori: 29 de familii în 1742, 17 familii în 1744 iar între 1751 și 1753 au avut loc alte colonizări. În 1748 i se acordă statului de târg. [6][7]

De-a lungul vremii au avut loc numeroase evenimente mai puțin fericite, care puteau duce la dispariția așezării. De câteva ori aceasta a fost cuprinsă de flăcări, odată în 1791 iar mai apoi în 1858 când, spun documentele, din cele aproximativ 600 de locuințe câte existau în Sântana și din cele 650 câte existau în Comlăuș, au mai rămas 150 în Sântana și doar 70 în Comlăuș. Pagubele au fost refăcute însă destul de rapid. După cel de-al doilea război mondial au loc deportări masive ale populației de etniei germană, astfel că dintr-o localitate cu o populație predominant germană, Sântana ajunge să devină o localitate predominant românească. [8][9] 

Să trecem însă la hărți. Pe harta iozefină realizată între anii 1782 și 1785 este menționată cu denumirea de M:Sz:Anna, fiind menționat și Comlăușul cu denumirea de Kom los.            

Sântana și Comlăuș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de a doua ridicare topografică (1819-1869) apar menționate ambele așezări, Comlăuș fiind menționat cu denumirea de Ó Komlos (Comlăușul Vechi) și Sântana apare cu denumirea de St.Anna

Sântana și Comlăuș, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apar menționate cu următoarele denumiri Ó-Szt-Anna (Sântana Veche adică Comlăuș) și Uj-Szt-Anna (Sântana Nouă) iar pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă dar la scara de 1:25000 așezările apar cu aceleași denumiri. Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941.

Sântana și Comlăuș, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.
eu 
Mai jos se află harta actuală a orașului.


Harta orașului Sântana
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin orașul Sântana.

Notă: La această postare se vor mai adăuga și alte imagini realizate în luna februarie a anului 2019. Acestea vor putea fi observate la finalul acestei postări.   

Strada Gării
Ne începem călătoria de pe strada Gării, iar odată ajunși la capătul acesteia o vom lua în partea dreaptă, pe strada Ghioceilor. Dacă o luăm în partea stângă vom ajunge în drept cu liniile ferate și de asemenea cu cimitirul. În fine, după o scurtă perioadă de mers, vom descoperi și Liceul Tehnologic Stefan Hell, acesta purtând numele celebrului savant cu același nume, laureat al premiului Nobel pentru chimie în anul 2014. [10]

Vedere asupra liceului tehnologic
Ne aflăm în continuare pe strada Ghioceilor, stradă pe care ne vom deplasa în continuare.

Strada Ghioceilor
Ajungem în cele din urmă pe strada Muncii sau Drumul Județean 791 (DJ791). Din imaginea de mai sus se pot distinge deja două biserici, biserici despre care vom scrie în cele ce urmează. Prima biserică despre care vom scrie este Biserica Ortodoxă.

Biserica Ortodoxă, văzută de pe strada Ghioceilor
Cunoscută și sub numele de Biserica Nouă, construcția acesteia a fost începută în anul 2005. Motivul pentru care s-a construit o nouă biserică este acela că, odată cu emigrarea masivă a germanilor, s-au stabilit la Sântana numeroși credincioși ortodocși, astfel că pe lângă biserica Sf. Gheorghe de pe strada Ion Creangă, a fost necesară construcția unei alteia noi. Inițial aceasta a funcționat, începând cu anul 1997, în clădirea fostului gimnaziu. Cu toate acestea, în 2004 se propune construirea unei alteia noi, cea din gimnaziu fiind de multe ori neîncăpătoare. La data de 5 Iunie 2005 are loc punerea pietrei de temelie, iar nouă ani mai târziu aceasta este terminată în exterior. În 2015 are loc și slujba de târnosire. Are hramul Nașterea Maicii Domnului. [11]


Biserica Ortodoxă Nouă
În fața bisericii se află și un parc pe care îl vom vizita în cele ce urmează.


Parcul din Sântana
Încă nu am terminat de vizitat această zonă, deoarece aici se mai află o altă biserică și anume Biserica Romano-Catolică Sfânta Ana.
   
Vedere asupra bisericii catolice
În anul 1749 are loc finanțarea de către Iacob Bibics a construirii bisericii catolice din Sântana. Un articol din Foaia Diecezană, datat 9/22 septembrie 1918, relatează următoarele:


In 1749 Jacob Bibics era căsătorit cu Margareta Tomejan, şi aveau domenii întinse şi exemplar cultivate la satul Sânpetru, Comloş din comitatul Aradului. Bibics încă în vieaţă fiind, laolaltă cu soţia sa a făcut casă şi biserică (închinată sftei Ana) pompoasă în Sânpetru şi a creat fundaţiune pentru gimnaziu şi pentru călugării piarişti. Aceştia pe la 1752 s'au mutat acolo şi au inaugurat şcoala din Sânpetru-Comlăuş. [12]   

Biserica Catolică - vedere frontală
După cum spuneam și anterior, în 1749 are loc finanțarea construirii bisericii iar în 1751 aceasta este sfințită. Se construiește în același secol și clădirea gimnaziului împreună cu Urbarialhaus (casa urbarială) situate fiind în apropierea acesteia. În anul 1858 are loc un puternic incendiu care distruge cea mai mare parte a așezării, inclusiv biserica catolică. În anul 1864 se începe construcția noii biserici catolice, iar în 1868 aceasta este sfințită. [13][14]


Vedere asupra turnului
Și iată am terminat de vizitat și această parte a orașului. Dar călătoria noastră continuă pe strada Muncii, unde vom trece din nou pe lângă biserică nouă. Tot aici vom vedea și parcul Doris Banatoris iar puțin mai în față se află și spitalul orașului. Foarte aproape de spitalul se află și o biserică, situată pe strada Rozelor, cunoscută sub numele de Biserica Penticostală Peniel.            

Biserica Penticostala Peniel
Revenim din nou pe strada Muncii și ne continuăm drumul până în centrul orașului.  

Strada Muncii
Ajungem în cele din urmă în centrul orașului. Primul lucru pe care îl descoperim aici este primăria, situată fiind pe partea dreaptă a străzii.

Primăria orașului Sântana
După cum spuneam și mai înainte, ne aflăm în continuare pe strada Muncii, stradă pe care nu o vom părăsi prea curând, deoarece aceasta ne va duce spre fosta localitate Comlăuș, actualmente cartier al orașului Sântana.  

Strada Muncii, ne apropiem de Comlăuș
Descoperim o altă biserică, situată fiind pe această stradă în partea stângă a acesteia, fiind cunoscută sub numele de Biserica Baptistă Betesda.


Biserica Baptistă Betesda
Ajungem în cele din urmă și în Comlăuș, iar primul lucru care ne atrage atenția este din nou, o biserică romano-catolică, dar care are două turnuri.

Construcția bisericii a fost începută în anul 1936, fiind necesară, deoarece în Comlăuș existau mulți credincioși catolici. Biserica a fost ridicată în decursul a doi ani astfel că în 1938 aceasta este sfințită. Banii necesari construirii au fost donați de către Katharina Ackermann. [15][16]

Biserica Romano-Catolică din Comlăuș
Lăsăm biserica catolică în urmă și ne o luăm pe strada 1 Decembrie. În depărtare, se poate observa deja o altă biserică.    

Strada 1 Decembrie, vedere asupra bisericii
După cum poate ai intuit deja, este vorba despre o Biserica Ortodoxă aceasta având hramul Înălțarea Domnului.

Biserica Ortodoxă din Comlăuș
În anul 1880 se construiește la Comlăuș o biserică ortodoxă, dar care mai târziu a suferit pagube însemnate datorită unui incendiu ce a avut loc în anul 1903. Existau însă două posibilități: fie era reparată, fie demolată iar în locul acesteia urmând a se construi o alta nouă. Credincioșii iau decizia construirii unei alteia noi, cea veche fiind mult prea degradată în urma incendiului și de asemenea era și prea mică. Astfel că în anul 1904 se începe construcția actualei biserici, terminată în anul 1905, tot atunci fiind și sfințită. În apropierea bisericii se află și două monumente, unul dedicat eroilor căzuți în primul război mondial, iar celălalt este dedicat celor căzuți în cel de-al doilea război mondial. [14][17]


Vedere frontală
După această scurtă vizită, ne reîntoarcem pe același drum pe care am venit, scopul fiind cel de a ajunge la gară.


Strada 1 Decembrie, vedere spre biserica catolică
Drumul până la gară pare mai lung acum, dar nu ne dăm bătuți. În cele din urmă ajungem și la aceasta.

Gara din Sântana
Vom trece însă de gară și vom ajungem în cele din urmă pe strada Teiului, care se află foarte aproape de silozul din apropiere. 

Strada Teiului
În cele din urmă ajungem în locul dorit și anume pe strada Ion Creangă, aici aflându-se, după cum poate ai intuit deja, o biserică.    

Biserica Ortodoxă Sf.Gheorghe
În 1926 se înfințează o parohie ortodoxă în Sântana. În primă fază s-a amenajat o capelă în clădirea gimnaziului, funcționând până în anul 1948. De atunci, aceasta a funcționat prin diverse locuințe particulare. Cu cât crește numărul credincioșilor cu atât crește și nevoia edificării unui lăcaș nou, astfel că la 14 Iunie 1972 are loc punerea pietrei de temelie pentru viitoarea biserică. Din vara lui 1974 se începe efectuarea slujbelor, în tot acest timp având loc și lucrările de construcție. În cele din urmă are loc sfințirea acesteia la 18 Mai 1980, având hramul Sfântul Mucenic Gheorghe.   

Vedere din spate
Odată vizitată și această biserică este timpul să ne reîntoarcem la gară, de unde vom lua trenul către casă. O nouă călătorie și o nouă poveste încheiată. Nu îmi rămâne altceva decât să rostesc cuvintele pe care le-am mai rostit și în postările anterioare și anume: să ne auzim cu bine!  

La gară, vedere asupra silozului    
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 28
[5] Wikipedia.org - Sântana
[6] Wikipedia.org - Újszentanna
[7] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 36
[8] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 14
[9] BlogArădean.ro - Sântana – colonizarea și emigrarea șvabilor
[10] SpecialArad.ro - Şcoala din Sântana unde a învăţat savantul laureat cu premiul Nobel, Stefan Hell, îi va purta numele
[11] EpiscopiaAradului.ro - Parohia Sântana II
[12] Core.ac.uk - Foaia Diecezană, 9/22 Septembrie 1918, pag. 4
[13] Biserici.org - Biserica Catolică Sf. Ana Sântana
[14] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 97
[15] Primăria Orașului Sântana - Biserica Romano-Catolică „Inima lui Isus”
[16] Primăria Orașului Sântana -  Personalităţile oraşului Sântana
[17] EpiscopiaAradului.ro - Parohia Comlăuș
[18] Biserici.org - Biserica Sf. Gheorghe Sântana

Satu Mare, Județul Arad

Satu Mare este un sat în județul Arad situat la aproximativ 38 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de co...