Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările

2019-04-09

Vărădia de Mureș, Județul Arad


Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN7/E68 atât dinspre Săvârșin cât și dinspre Bârzava. Are în componență următoarele sate: Baia, Julița, Lupești, Nicolae Bălcescu și Stejar. Are stație de tren proprie. Populația localității Vărădia de Mureș este de 558 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a comunei Vărădia de Mureș, fără satele aparținătoare, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 861 de locuitori
În anul 1966 avea 806 locuitori, în scădere cu 55 de locuitori
În anul 1977 avea 896 de locuitori, în creștere cu 90 de locuitori
În anul 1992 avea 768 de locuitori, în scădere cu 128 de locuitori

În anul 2002 avea 721 de locuitori, în scădere cu 47 de locuitori
În anul 2011 avea 558 de locuitori, în scădere cu 163 de locuitori
 [2]


Prima atestare documentară a localității datează din anul 1369 cu denumirea de Varadi. De-a lungul vremii așezarea apare menționată sub diverse forme: Vardia (1387); Waradya (1427); Varadya (1492); Tothvaradja (1551,1596), etc. A existat aici și o fortificație dacică. În 1479 apare menționată existența unei cetăți. Tot la Vărădia a fost descoperită și o biserică medievală, sau mai bine spus ruinele acesteia. O descriere a cetății realizată de către călătorul turc Evlia Celebi ne indică faptul că cetatea era foarte mare cuprinzând în aceasta un număr mare de locuințe. Celebi susține că în aceasta erau în jur de 150 de locuințe. La sfârșitul secolului al XV-lea Vărădia capătă statut de târg. Cetatea își va menține rolul de apărare, dar începând cu secolul al XVIII-lea își va pierde din importanță, astfel că după anul 1709 aceasta este demolată. În 1715 are o populație formată din peste 50 de familii, ca mai apoi în anul 1720 să mai aibă doar 17. În 1771 are 53 de familii. [3][4]

Pe Harta Iozefină așezarea apare cu denumirea de Totvaradie
.
Vărădia de Mureș pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană așezarea apare cu denumirea de Totvarad.


Vărădia de Mureș pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare tot cu aceeași denumire și anume Totvarad.


Vărădia de Mureș pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Vărădia de Mureș. 

Drumul de la gară
La fel ca în majoritatea călătoriilor noastre ne vom începe călătoria de la gară, de unde vom ajunge pe drumul care pornește din apropierea gării și duce până în localitate. De pe acest drum ajungem pe DN7/E68. Primul lucru pe care îl vedem când ajungem pe DN7/E68 este clădirea primăriei.


Primăria
În continuare o vom lua în partea dreaptă a drumului, în direcția localității Savârșin.


DN7/E68, direcția Savârșin
Deja putem observa și biserica din sat astfel că vom trece la a scrie câteva detalii istorice despre aceasta. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea se menționează deja existența unei biserici de lemn care avea hramul Cuvioasa Paraschiva. În anul 1815 se construiește actuala biserică de zid, înlocuind-o pe cea veche. Construită în stil baroc, biserica are o lungime de 25 de metri și o înălțime de 8 metri, iar împreună cu turnul are 14 metri. Are hramul Întampinarea Domnului [5]


Biserica Ortodoxă
În apropierea bisericii se află o altă stradă pe care vom merge în cele ce urmează.

Vedere stradală
Ne aflăm în continuare pe strada mai sus menționată

Vedere stradală
După un timp ajungem foarte aproape de dealul din apropiere. Deoarece această porțiune a dealului este lipsită de copaci, spre deosebire de cealaltă parte a acestuia, ne putem urca cu ușurință pe dealul menționat anterior. 


În apropierea dealului
Odată urcați pe acest deal, ni se deschide o frumoasă priveliște a zonei.


Vedere asupra localității, direcția Nicolae Bălcescu
Mai rămânem puțin aici pentru a admira "mai în detaliu" zona.


Vedere panoramică, în direcția râului Mureș
Este timpul să coborâm de pe acest deal și sa revenim pe strada pe care ne-am aflat anterior. Dar nu ne vom reîntoarce pe aceasta ci o vom lua pe altă stradă care duce într-o altă parte a satului, mai exact în centrul acestuia.


Drumul pe care am ajuns când am coborât dealul, fiind de altfel și drumul pe care am venit pentru a-l urca. În față se observă și strada pe care vom merge în continuare
Ne aflăm în continuare pe strada mai sus menționată. Pe marginea drumului curge și apă, ceea ce îți creeaza impresia unui râu, un râu mai mic, dacă am putea spune.

Vedere stradală
Tot mergând pe această stradă descoperim după un timp și clădirea căminului cultural.

Căminul Cultural
Nu departe de cămin, mai exact peste drum de acesta, se află și cladirea școlii generale unde se află și grădinița.

Școala Generală + Grădinița
După cum se poate observa și în imaginea de mai sus, deja ne aflăm pe o altă stradă care ne va duce pe drumul care ne-am aflat la începutul călătoriei noastre, adică cel care pornește de lângă biserica ortodoxă.
Vedere stradală, în direcția căminului
Odată ajunși pe această stradă ne vom îndrepta spre DN7/E68, de unde vom ajunge, bineînțeles, la gară

DN7/E68, direcția Nicolae Bălcescu
Ajungem în cele din urmă și la gară. De menționat este faptul că Vărădia are două gări, una situată foarte aproape de sat și alta în afara localității, la 2-3 km distanță. Cea din urmă poate fi utilizată pentru a ajunge la Julița. Gara de aici, cea din Varădia, este cam părăsită.


Vărădia haltă
În cele din urmă sosește și trenul, astfel că ne vom încheia călătoria noastră prin această localitate.


Sosirea trenului
Surse: 
[1] Recensământ România 2011 
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Arcanum - Dicţionarul istoric şi administrativ al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Vărădia de Mureș
[4] Wikipedia.org - Vărădia de Mureș, Arad
[5] Biserici.org - Biserica Întampinarea Domnului Vărădia de Mureș

2019-04-07

Stejărel, Județul Hunedoara


Stejărel este un sat în județul Hunedoara situat la aproximativ 34 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de comuna Luncoiu de Jos fiind situat la o distanță de aproximativ 1-2 km de aceasta. Accesul se poate face prin DJ706B, care pornește din E79/DN76 și tot prin DJ706B dinspre Sârbi, localitate situată aproape de Bretea Mureșană. Nu îmi este cunoscută situația drumului în acea zonă. Nu are stație de tren proprie. Populația localității Stejărel este de 262 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a localității Stejărel este după cum urmează:
În anul 1956 avea 373 de locuitori
În anul 1966 avea 384 de locuitori, în creștere cu 11 locuitori
În anul 1977 avea 375 de locuitori, în scădere cu 9 locuitori
În anul 1992 avea 326 de locuitori, în scădere cu 49 de locuitori

În anul 2002 avea 305 locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 262 de locuitori, în scădere cu 43 de locuitori
 [2]


Denumirea inițială a satului a fost Scroafa. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1439, când este menționat cu denumirea de Skrofafalva. De-a lungul vremii așezarea apare menționată cu următoarele denumiri: Scropha (1525); Zkroffa (1599); Szkrofa (1715); Szkroafa (1733), etc. Începând din 1760 satul apare menționat cu denumirea de Szkrofa cu mici diferențe de scriere a acestuia. [3]

Pe Harta Iozefină localitatea apare cu denumirea de Szkrofa.


Stejărel pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea de Scrofa.


Stejărel pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare menționată cu denumirea de Szkrofa.


Stejărel pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu
Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din anul 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În continuare vom prezenta călătoria noastră prin Stejărel.

Intrarea în Stejărel, dinspre Luncoiu de Jos
După ce am terminat călătoria noastră prin Luncoiu de Jos vom trece din comuna mai sus menționată în satul vecin și anume Stejărel, singurul lucru care ne indică faptul că am intrat în acesta este indicatorul cu numele satului, cele două așezări fiind lipite una de cealaltă.


Vedere stradală
Ne aflăm pe același DJ706B la fel ca și în cazul călătoriei noastre prin Luncoiu de Jos. Deși putem merge pe acest drum mult mai departe de Stejărel, nu vom face acest lucru astăzi.

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Încă ne aflăm pe DJ706B, dar ne apropiem de punctul final al călătoriei.


Vedere stradală
Descoperim în cele din urmă clădirea școlii generale.

Școala generală
După un timp, descoperim un alt drum, în partea dreaptă a celui pe care ne aflăm în prezent.


Cel de-al doilea drum
Acest drum ne va duce până la biserica ortodoxă din localitate, despre care vom scrie în cele ce urmează. Se menționează în documente că până în anul 1784 biserica din Luncoiu de Jos servea ca și lăcaș de cult pentru trei localități, Luncoiu de Jos, Luncoiu de Sus și Stejărel. În 1784 biserica din Luncoiu de Jos este distrusă, refăcută fiind mai târziu în 1786. De data aceasta doar cei din Stejărel și Luncoiu de Jos foloseau biserica. Și aceasta este distrusă în anul 1848. Credincioșii din Stejărel iau astfel decizia construirii unei biserici noi de lemn, care va fi edificată în anul 1851. Nu este inclusă pe lista monumentelor istorice. [4]

Biserica Ortodoxă
Odată vizitată această biserică este timpul să ne reîntoarcem ìn locul de unde ne-am început de fapt această călătorie și anume Luncoiu de Jos. 

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Revedem aceleași peisaje, aceeași stradă și ne apropiem încet dar sigur de Luncoiu de Jos.

Direcția Luncoiu de Jos
Mai arucăm o ultimă privire în direcția localității Stejărel ca mai apoi să intrăm în Luncoiu de Jos, de unde ne vom îndrepta apre stația de autobuz, urmând a ne încheia călătoria prin această zonă

Vedere stradală, direcția Stejărel
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Stejărel
[4] Wikipedia.org - Biserica de lemn din Stejărel

Luncoiu de Jos, Județul Hunedoara


Luncoiu de Jos este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 33 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN76/E79 atât dinspre Deva cât și dinspre Brad. Are în componență următoarele sate: Dudești, Luncoiu de Sus, Podele și Stejărel. Nu are stație de tren proprie. În trecut pe aici trecea calea ferată Deva-Brad. Populația localității Luncoiu de Jos este de 782 de locuitori, conform datelor recensământului din anul 2011. [1]

Populația istorică a comunei Luncoiu de Jos, fără satele aparținătoare, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 803 locuitori
În anul 1966 avea 975 de locuitori, în creștere cu 172 de locuitori
În anul 1977 avea 962 de locuitori, în scădere cu 13 locuitori
În anul 1992 avea 863 de locuitori, în scădere cu 99 de locuitori

În anul 2002 avea 827 de locuitori, în scădere cu 36 de locuitori
În anul 2011 avea 782 de locuitori, în scădere cu 45 de locuitori
 [2]



Detaliile cu privire la istoricul localității sunt foarte puține. Prima atestare documentară a acesteia datează din anul 1439 când apare menționată cu denumirea de Also Lonkoi. De-a lungul vremii localitatea apare menționată cu următoarele denumiri: Lonkwy (1525); Alsó-Lunkoj (1715); Lunkoi inferior (1760-1762); Also Lunkos (1800), etc. Interesant este faptul că în anul 1808 aceasta apare menționată cu denumirea de Lunka de dzsosz, care s-ar traduce în Lunca de Jos. [3]

Pe Harta Iozefină localitatea apare cu denumirea de Al-Lunkoy.

Luncoiu de Jos pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - mapire.eu
Pe Harta Franciscană localitatea apare menționată cu denumirea de Also-Lunkoi plus o altă denumire și anume Luncoj de diosu.


Luncoiu de Jos pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 localitatea apare menționată cu următoarele denumiri: Al-Lunkoj, Also Lunkoj plus denumirea actuală a localității și anume Luncoiul de jos.


Luncoiu de Jos pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - mapire.eu

Localitatea apare menționată pe hărțile din anii 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Luncoiu de Jos.


Vedere stradală
Ne începem călătoria la intrarea în localitatea Luncoiu de Jos, din direcția municipiului Brad. La intrarea în localitate ne întâmpină o construcție maiestuoasă, fiind vorba despre viaductul Luncoiu. Deși nu am găsit informații exacte cu privire la înălțimea viaductul acesta ar putea avea în jur de 30 de metri înălțime, poate mai mult. Pe acest viaduct a trecut cândva linia de la Brad la Deva, care din cauza unei alunecări de teren din anul 1997.


Viaductul Luncoiu
Odată vizitat viaductul ne reîntoarcem la călătoria noastră implicit la drumul nostru, aflându-ne în cele ce urmează pe DN76/E79.

Vedere stradală, direcția Luncoiu de Jos
Drumul trece pe lângă dealul din apropiere. Pe acest deal, puțin mai sus, se mai poate vedea terasamentul fostei linii de cale ferată menționată anterior, însă foarte greu.

Vedere stradală, spre viaduct
Drumul trece pe lângă dealul din apropiere. Pe acest deal, puțin mai sus, se mai poate vedea terasamentul fostei linii de cale ferată menționată anterior, însă foarte greu.


Vedere stradală, direcția Brad
După o lungă perioadă de mers ajungem în apropierea stației de autobuz. Nu departe de stația de autobuz pornește un alt drum, în partea dreaptă, drum pe care vom merge în cele ce urmează.


Vedere spre stația de autobuz
Drumul pe care ne vom aventura este cunoscut sub numele de Drumul Județean 706B (DJ706B), drum care ne va duce până în centrul comunei.


DJ706B, Luncoiu de Jos
Odată intrați pe acest drum, aruncăm o privire în urmă pentru a avea o vedere foarte bună asupra dealului din apropiere, cel menționat anterior, când eram încă la începutul călătoriei noastre.


Vedere spre Dealul Fetii
Revenim la drumul nostru și ne continuăm călătoria pe acesta.

Vedere stradală
Descoperim după un timp și clădirea căminului cultural.
Căminul Cultural
Ajungem în cele din urmă în imediata apropiere a bisericii ortodoxe, despre care vom scrie în cele ce urmează. Biserica ortodoxă actuală a fost construită între anii 1941-1949. Mai târziu am descoperit că aici mai există o biserică mai veche de lemn, ridicată în anul 1852, dar care nu este inclusă în această postare. În anul 1965 interiorul acesteia este pictat. [4]

Biserica Ortodoxă
În apropierea bisericii se află și clădirea școlii generale.


Școala generală
De cealaltă parte a drumului se află și clădirea primăriei.

Primăria

Lăsăm primăria în urmă și revenim la drumurile noastre sau mai bi spus la drumul nostru.



Vedere stradală, direcția Stejărel
Aruncăm o ultimă privire în urma noastră și revedem, pentru a doua oară, dealul din apropiere. Se poate observa din acest punct și Dealul Fetii, situat nu departe de dealul menționat anterior.

Vedere spre dealurile din apropiere
Tot mergând pe acest drum ne apropiem încet dar sigur de ieșirea din localitate. Dar călătoria noastră nu se termină aici. Ce se va mai întâmpla însă de acum înainte vom afla împreună în postarea următoare.


Aproape de ieșirea din localitate
Surse:

al localităţilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş / Luncoiu de Jos
[4] Centrul Local de Informare și promovare turistică Luncoiu de Jos - Bisericile din comună

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...