Se afișează postările cu eticheta santana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta santana. Afișați toate postările

2017-05-19

Sântana, Județul Arad


Sântana este un oraș în județul Arad situat la aproximativ 24 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ791 atât dinspre Zimandu Nou cât și dinspre Olari și prin DJ792C atât din direcția Curtici cât și dinspre Caporal Alexa. Are stație de tren proprie, atât în Sântana cât și în cartierul Comlăuș.

Sântana are în componența sa o singură localitate și anume Caporal Alexa. Populația orașului Sântana este de 10134 de locuitori, iar împreună cu localitatea componentă mai sus menționată, are o populație de 11428 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. [1]

Populația istorică a orașului Sântana, fără localitatea componentă, este după cum urmează:
În anul 1956 avea 11846 de locuitori
În anul 1966 avea 12926 de locuitori, în creștere cu 1080 de locuitori    
În anul 1977 avea 13636 de locuitori, în creștere cu 710 locuitori
În anul 1992 avea 10877 locuitori, în scădere cu
2759 de locuitori
În anul 2002 avea 11617 de locuitori, în creștere cu 740 de locuitori
În anul 2011 avea 10134 de locuitori, în scădere cu 1483 de locuitori
[2]

La Sântana a existat în urmă cu mai bine de 3000 de ani în urmă o cetate, care conform arheologilor, aceasta s-ar fi întins pe o suprafață de aproximativ 78 de hectare. În fine, actuala așezare își are originea din vechea așezare Comlăuș, actualmente încorporată în orașul Sântana. Comlăușul este pentru prima dată menționat în anul 1334 sub denumirea de Komlous. De-a lungul vremii, așezarea apare menționată sub diverse forme și anume: Conlous (1335), Komlos (1585), etc. În 1566 așezarea este pustiită de către turci. [3][4][5]

Odată cu ocuparea teritoriilor de către Imperiul Habsurgic are loc un proces de colonizare a teritoriilor, astfel că aici au fost aduși șvabi care au fost amplasați la sud-est de Comlăuș, înființându-se astfel satul Sfânta Ana, actuala Sântana. Primele colonizări au avut loc în 1736 când au sosit aici șase familii, ca mai apoi acestea să continue și în anii următori: 29 de familii în 1742, 17 familii în 1744 iar între 1751 și 1753 au avut loc alte colonizări. În 1748 i se acordă statului de târg. [6][7]

De-a lungul vremii au avut loc numeroase evenimente mai puțin fericite, care puteau duce la dispariția așezării. De câteva ori aceasta a fost cuprinsă de flăcări, odată în 1791 iar mai apoi în 1858 când, spun documentele, din cele aproximativ 600 de locuințe câte existau în Sântana și din cele 650 câte existau în Comlăuș, au mai rămas 150 în Sântana și doar 70 în Comlăuș. Pagubele au fost refăcute însă destul de rapid. După cel de-al doilea război mondial au loc deportări masive ale populației de etniei germană, astfel că dintr-o localitate cu o populație predominant germană, Sântana ajunge să devină o localitate predominant românească. [8][9] 

Să trecem însă la hărți. Pe harta iozefină realizată între anii 1782 și 1785 este menționată cu denumirea de M:Sz:Anna, fiind menționat și Comlăușul cu denumirea de Kom los.            

Sântana și Comlăuș, pe Harta Iozefină (1782-1785)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de a doua ridicare topografică (1819-1869) apar menționate ambele așezări, Comlăuș fiind menționat cu denumirea de Ó Komlos (Comlăușul Vechi) și Sântana apare cu denumirea de St.Anna

Sântana și Comlăuș, pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apar menționate cu următoarele denumiri Ó-Szt-Anna (Sântana Veche adică Comlăuș) și Uj-Szt-Anna (Sântana Nouă) iar pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă dar la scara de 1:25000 așezările apar cu aceleași denumiri. Este menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941.

Sântana și Comlăuș, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.
eu 
Mai jos se află harta actuală a orașului.


Harta orașului Sântana
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin orașul Sântana.

Notă: La această postare se vor mai adăuga și alte imagini realizate în luna februarie a anului 2019. Acestea vor putea fi observate la finalul acestei postări.   

Strada Gării
Ne începem călătoria de pe strada Gării, iar odată ajunși la capătul acesteia o vom lua în partea dreaptă, pe strada Ghioceilor. Dacă o luăm în partea stângă vom ajunge în drept cu liniile ferate și de asemenea cu cimitirul. În fine, după o scurtă perioadă de mers, vom descoperi și Liceul Tehnologic Stefan Hell, acesta purtând numele celebrului savant cu același nume, laureat al premiului Nobel pentru chimie în anul 2014. [10]

Vedere asupra liceului tehnologic
Ne aflăm în continuare pe strada Ghioceilor, stradă pe care ne vom deplasa în continuare.

Strada Ghioceilor
Ajungem în cele din urmă pe strada Muncii sau Drumul Județean 791 (DJ791). Din imaginea de mai sus se pot distinge deja două biserici, biserici despre care vom scrie în cele ce urmează. Prima biserică despre care vom scrie este Biserica Ortodoxă.

Biserica Ortodoxă, văzută de pe strada Ghioceilor
Cunoscută și sub numele de Biserica Nouă, construcția acesteia a fost începută în anul 2005. Motivul pentru care s-a construit o nouă biserică este acela că, odată cu emigrarea masivă a germanilor, s-au stabilit la Sântana numeroși credincioși ortodocși, astfel că pe lângă biserica Sf. Gheorghe de pe strada Ion Creangă, a fost necesară construcția unei alteia noi. Inițial aceasta a funcționat, începând cu anul 1997, în clădirea fostului gimnaziu. Cu toate acestea, în 2004 se propune construirea unei alteia noi, cea din gimnaziu fiind de multe ori neîncăpătoare. La data de 5 Iunie 2005 are loc punerea pietrei de temelie, iar nouă ani mai târziu aceasta este terminată în exterior. În 2015 are loc și slujba de târnosire. Are hramul Nașterea Maicii Domnului. [11]


Biserica Ortodoxă Nouă
În fața bisericii se află și un parc pe care îl vom vizita în cele ce urmează.


Parcul din Sântana
Încă nu am terminat de vizitat această zonă, deoarece aici se mai află o altă biserică și anume Biserica Romano-Catolică Sfânta Ana.
   
Vedere asupra bisericii catolice
În anul 1749 are loc finanțarea de către Iacob Bibics a construirii bisericii catolice din Sântana. Un articol din Foaia Diecezană, datat 9/22 septembrie 1918, relatează următoarele:


In 1749 Jacob Bibics era căsătorit cu Margareta Tomejan, şi aveau domenii întinse şi exemplar cultivate la satul Sânpetru, Comloş din comitatul Aradului. Bibics încă în vieaţă fiind, laolaltă cu soţia sa a făcut casă şi biserică (închinată sftei Ana) pompoasă în Sânpetru şi a creat fundaţiune pentru gimnaziu şi pentru călugării piarişti. Aceştia pe la 1752 s'au mutat acolo şi au inaugurat şcoala din Sânpetru-Comlăuş. [12]   

Biserica Catolică - vedere frontală
După cum spuneam și anterior, în 1749 are loc finanțarea construirii bisericii iar în 1751 aceasta este sfințită. Se construiește în același secol și clădirea gimnaziului împreună cu Urbarialhaus (casa urbarială) situate fiind în apropierea acesteia. În anul 1858 are loc un puternic incendiu care distruge cea mai mare parte a așezării, inclusiv biserica catolică. În anul 1864 se începe construcția noii biserici catolice, iar în 1868 aceasta este sfințită. [13][14]


Vedere asupra turnului
Și iată am terminat de vizitat și această parte a orașului. Dar călătoria noastră continuă pe strada Muncii, unde vom trece din nou pe lângă biserică nouă. Tot aici vom vedea și parcul Doris Banatoris iar puțin mai în față se află și spitalul orașului. Foarte aproape de spitalul se află și o biserică, situată pe strada Rozelor, cunoscută sub numele de Biserica Penticostală Peniel.            

Biserica Penticostala Peniel
Revenim din nou pe strada Muncii și ne continuăm drumul până în centrul orașului.  

Strada Muncii
Ajungem în cele din urmă în centrul orașului. Primul lucru pe care îl descoperim aici este primăria, situată fiind pe partea dreaptă a străzii.

Primăria orașului Sântana
După cum spuneam și mai înainte, ne aflăm în continuare pe strada Muncii, stradă pe care nu o vom părăsi prea curând, deoarece aceasta ne va duce spre fosta localitate Comlăuș, actualmente cartier al orașului Sântana.  

Strada Muncii, ne apropiem de Comlăuș
Descoperim o altă biserică, situată fiind pe această stradă în partea stângă a acesteia, fiind cunoscută sub numele de Biserica Baptistă Betesda.


Biserica Baptistă Betesda
Ajungem în cele din urmă și în Comlăuș, iar primul lucru care ne atrage atenția este din nou, o biserică romano-catolică, dar care are două turnuri.

Construcția bisericii a fost începută în anul 1936, fiind necesară, deoarece în Comlăuș existau mulți credincioși catolici. Biserica a fost ridicată în decursul a doi ani astfel că în 1938 aceasta este sfințită. Banii necesari construirii au fost donați de către Katharina Ackermann. [15][16]

Biserica Romano-Catolică din Comlăuș
Lăsăm biserica catolică în urmă și ne o luăm pe strada 1 Decembrie. În depărtare, se poate observa deja o altă biserică.    

Strada 1 Decembrie, vedere asupra bisericii
După cum poate ai intuit deja, este vorba despre o Biserica Ortodoxă aceasta având hramul Înălțarea Domnului.

Biserica Ortodoxă din Comlăuș
În anul 1880 se construiește la Comlăuș o biserică ortodoxă, dar care mai târziu a suferit pagube însemnate datorită unui incendiu ce a avut loc în anul 1903. Existau însă două posibilități: fie era reparată, fie demolată iar în locul acesteia urmând a se construi o alta nouă. Credincioșii iau decizia construirii unei alteia noi, cea veche fiind mult prea degradată în urma incendiului și de asemenea era și prea mică. Astfel că în anul 1904 se începe construcția actualei biserici, terminată în anul 1905, tot atunci fiind și sfințită. În apropierea bisericii se află și două monumente, unul dedicat eroilor căzuți în primul război mondial, iar celălalt este dedicat celor căzuți în cel de-al doilea război mondial. [14][17]


Vedere frontală
După această scurtă vizită, ne reîntoarcem pe același drum pe care am venit, scopul fiind cel de a ajunge la gară.


Strada 1 Decembrie, vedere spre biserica catolică
Drumul până la gară pare mai lung acum, dar nu ne dăm bătuți. În cele din urmă ajungem și la aceasta.

Gara din Sântana
Vom trece însă de gară și vom ajungem în cele din urmă pe strada Teiului, care se află foarte aproape de silozul din apropiere. 

Strada Teiului
În cele din urmă ajungem în locul dorit și anume pe strada Ion Creangă, aici aflându-se, după cum poate ai intuit deja, o biserică.    

Biserica Ortodoxă Sf.Gheorghe
În 1926 se înfințează o parohie ortodoxă în Sântana. În primă fază s-a amenajat o capelă în clădirea gimnaziului, funcționând până în anul 1948. De atunci, aceasta a funcționat prin diverse locuințe particulare. Cu cât crește numărul credincioșilor cu atât crește și nevoia edificării unui lăcaș nou, astfel că la 14 Iunie 1972 are loc punerea pietrei de temelie pentru viitoarea biserică. Din vara lui 1974 se începe efectuarea slujbelor, în tot acest timp având loc și lucrările de construcție. În cele din urmă are loc sfințirea acesteia la 18 Mai 1980, având hramul Sfântul Mucenic Gheorghe.   

Vedere din spate
Odată vizitată și această biserică este timpul să ne reîntoarcem la gară, de unde vom lua trenul către casă. O nouă călătorie și o nouă poveste încheiată. Nu îmi rămâne altceva decât să rostesc cuvintele pe care le-am mai rostit și în postările anterioare și anume: să ne auzim cu bine!  

La gară, vedere asupra silozului    
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár
[3] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties
[4] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 28
[5] Wikipedia.org - Sântana
[6] Wikipedia.org - Újszentanna
[7] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 36
[8] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 14
[9] BlogArădean.ro - Sântana – colonizarea și emigrarea șvabilor
[10] SpecialArad.ro - Şcoala din Sântana unde a învăţat savantul laureat cu premiul Nobel, Stefan Hell, îi va purta numele
[11] EpiscopiaAradului.ro - Parohia Sântana II
[12] Core.ac.uk - Foaia Diecezană, 9/22 Septembrie 1918, pag. 4
[13] Biserici.org - Biserica Catolică Sf. Ana Sântana
[14] Dan Roman - Sântana cu î din i, cu â din a, pag. 97
[15] Primăria Orașului Sântana - Biserica Romano-Catolică „Inima lui Isus”
[16] Primăria Orașului Sântana -  Personalităţile oraşului Sântana
[17] EpiscopiaAradului.ro - Parohia Comlăuș
[18] Biserici.org - Biserica Sf. Gheorghe Sântana

Satu Mare, Județul Arad

Satu Mare este un sat în județul Arad situat la aproximativ 38 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Acesta aparține de co...