Se afișează postările cu eticheta vata de jos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vata de jos. Afișați toate postările

2017-05-01

Vața de Jos, Județul Hunedoara


Vața de Jos este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 57 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN76/E79 iar mai apoi prin DJ707, dinspre Târnava de Criș, dar și prin DC172 din direcția Cărăstău. Are stație de tren proprie.

Vața de Jos
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele sate: Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș și Vața de Sus. Populația localității Vața de Jos este de 520 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 3728 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Vața de Jos (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 529 de locuitori
În anul 1966 avea 622 de locuitori, în creștere cu 93 de locuitori
În anul 1977 avea 569 de locuitori, în scădere cu 53 de locuitori
În anul 1992 avea 632 de locuitori, în creștere cu 63 de
locuitori
În anul 2002 avea 611 locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 520 de locuitori, în scădere cu 91 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității este din anul 1439 sub denumirea de "Vattya". În 1464 apare ca și "Kezep Watha" iar în 1525 ca "Nagh Wacha", care posibil să însemne "Vața Mare". În 1715 se menționează cu denumirea de "Al-Vácza", care s-ar putea traduce în "Vața de Jos". Pe Harta Iozefină apare cu denumirea de "Also-Vácza". [3]

Vața de Jos pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană (1819-1869) apare menționată cu denumirea de "Unter Vatza" având însă trecută și denumirea românească și anume "Vatza din dios". 


Vața din Jos pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apare menționată ca și "Alvaca" cu denumirea românească de "Vatia de Jos". Pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă dar la scara de 1:25000 apare cu denumirea de "Al Vácza" iar în românește este trecută cu numele de "Vața de jos". Este menționată și pe hărțile din 1910 și 1914 însă nu apare pe cea din 1941. 

Vața de Jos, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu    
Mai jos se află harta actuală a comunei.


Harta comunei Vața de Jos
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Vața de Jos.


Gara Vața
Ei bine, iată-ne ajunși și în județul Hunedoara în prima noastră călătorie realizată aici. Mă rog, prima călătorie realizată pentru Travellor. În fine, să trecem la treburi mai serioase. La fel ca și dățile trecute ne vom începe călătoria în gara din Vața de Jos, numită simplu Vața. Gara nu mai este funcțională, iar din cele auzite, se pare că aceasta ar fi fost desfințată în anul 2011. Trecem de gară și ajungem pe drumul comunal 173 (DC173) pe care ne vom îndrepta spre sat.      


DC173, direcția Vața de Jos
La scurt timp ajungem în dreptul căii ferate, aceasta fiind aproape de drum.


Cu toate că linia de cale ferată nu este vizibilă în această imagine, se pot observa stâlpii de lângă aceasta, sugerând astfel apropierea acesteia de drum
Ne continuăm drumul și ajungem în cele din urmă în fața primăriei, situată pe partea dreaptă a drumului.


Primăria comunei Vața de Jos
Mai departe, ajungem în apropierea stațiunii balneoclimaterice sau mai bine zis a fostei stațiuni, aceasta fiind actualmente închisă de mai bine de zece ani. Aceasta era renumită pentru apele sale termale eficiente pentru tratamentul diverselor boli. [4][5]


Vedere din exterior asupra fostei stațiuni
Nu departe de aceasta se află și școala generală iar în apropierea școlii descoperim și un parc.   


Parcul din Vața de jos
În acest parc găsim și o clădire multifuncțională aici fiind, citez: sală de ședințe, casă a căsătoriilor, cămin cultural și bibliotecă comunală.

Sala de ședințe, casa căsătoriilor, căminul cultural și biblioteca comunală
Ieșim din parc și ajungem pe o stradă, situată în imediata apropiere a școlii generale. După ce am ajuns pe aceasta, o vom lua în partea stângă iar odată ajunși la capătul acesteia, o vom lua din nou spre stânga.  
       
Vedere stradală
Ajungem în cele din urmă în apropierea bisericii ortodoxe. În apropierea bisericii ortodoxe se aflau și două localnice cu care am și intrat în vorbă, din întâmplare. Una dintre acestea, căreia îi vom spune M, s-a oferit să îmi fie ghid pe parcursul călătoriei, care din păcate va fi una de scurtă durată. Aceasta mă conduce la Biserica Ortodoxă, iar după cum poate știți deja, este timpul să scriem câteva informații despre aceasta.    

Biserica Ortodoxă, vedere de la intrare
O caracteristică mai aparte a acesteia este faptul că, spre deosebire de celelalte biserici deja vizitate, aceasta se află situată în cimitir. Se menționează în Conscripția Bucov din anii 1760-1762 existența unei biserici dar care nu avea preoți. Conform Hărții Iozefine (1763-1787) aceasta ar fi fost situată pe un alt amplasament, undeva mai la sud față de vatra actuală a satului. Pe cea de-a doua ridicare topografică (Harta Franciscană - 1819-1869) este menționată o biserică situată pe amplasamentul actual, același lucru fiind valabil și pentru cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887). Biserica actuală este datată din anul 1984. [6][7]

Deoarece informațiile incluse aici sunt foarte puține, sunteți rugați să contribuiți la dezvoltarea acestei secțiuni a articolului prin sugerarea de informații (cu precizarea sursei).  

Biserica Ortodoxă din Vața de Jos

Lăsăm biserica în urmă și ajungem pe DJ707, direcția Vața de Sus. În tot acest timp aflu anumite detalii de la M și anume că stațiunea balneoclimaterică nu mai este funcțională de mult timp și că "s-a distrus totul".


DJ707, vedere spre Vața de Jos
Îmi menționa faptul că aici există și o pensiune, cunoscută sub numele de Pensiunea Ponor la care vom ajunge în cele din urmă.


Vedere stradală și Pensiunea Ponor în partea dreaptă  

Ne continuăm călătoria pe acest drum de unde ni se ivește o frumoasă priveliște a zonei. În apropierea drumului se află și o câmpie, aceasta aflându-se puțin mai sus față de respectiva stradă. Tot de la M aflu că priveliștea este mult mai frumoasă de acolo.


Vedere asupra localității

Ajungem în cele din urmă într-o zonă de unde se poate vedea cu ușurință și biserica.


Vedere asupra bisericii ortodoxe

După cum spuneam anterior, în apropierea străzii se află și o câmpie care după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos, începe să "urce" puțin.

Vedere asupra câmpiei din apropiere
Mai jos aveți o altă imagine realizată pe această stradă.

Vedere stradală 
Aflu și un lucru interesant și anume că acest drum duce până la gară, locul unde trebuia să ajung. Odată ajunși la capătul străzii, o vom lua în partea stângă. Vom mai merge câțiva metri iar apoi vom vedea o altă stradă în partea dreaptă, aceasta urmând a ne duce până la drumul comunal 173 (DC173), menționat la începutul postării.

DC173, direcția Basarabasa
Ajungem în cele din urmă la gară, împreună cu localnica mai sus menționată, de unde voi lua trenul spre casă. Este timpul să ne luăm rămas bun de la acest loc, cu speranța însă că mă voi reîntoarce. Aceasta însă îmi recomandă să revin aici din nou și să descopăr și celelalte localități de aici, plus peisajele mirifice din această zonă. Cu toate că nu știu când se va întâmpla acest lucru, cu siguranță îmi voi ține promisiunea și mă voi reîntoarce aici cândva, pentru o altă călătorie... mai extinsă.                  

Sosirea trenului în stația Vața

Stamora Germană, Județul Timiș

Stamora Germană este un sat în județul Timiș situat la aproximativ 56 de km de Timișoara, municipiul de reședință al județului. Acesta ap...