Se afișează postările cu eticheta vata de jos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vata de jos. Afișați toate postările

2019-04-03

Vața de Jos, Județul Hunedoara (2019)



Vața de Jos este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 57 km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DJ707  din direcția Târnava de Criș, care pornește din DN76/E79, mai apoi din direcția Prihodiște prin DC172 dar și dinspre Basarabasa (DC173) și Vața de Sus (DJ707). Are stație de tren proprie, având denumirea de Vața.

Vața de Jos
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele sate: Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș și Vața de Sus. Populația totală a localității Moravița este de 520 de locuitori, conform recensământului din anul 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 3728 locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Vața de Jos (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 529 de locuitori
În anul 1966 avea 622 de locuitori, în creștere cu 93 de locuitori
În anul 1977 avea 569 de locuitori, în scădere cu 53 de locuitori
În anul 1992 avea 632 de locuitori, în creștere cu 63 de
locuitori
În anul 2002 avea 611 locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 520 de locuitori, în scădere cu 91 de locuitori
[2]


Există destul de puține informații cu privire la istoricul localității. Prima atestară documentară o avem din anul 1439, când apare cu denumirea de Wattya. Mai târziu este menționată ca și Nagh Wacza (Vața Mică?). În 1715 apare ca și Al-Vácza (Vața de Jos). Între 1760-1762 localitatea apare cu denumirea de Alvacza, tot de atunci cunoscându-se faptul că aici exista o populație ortodoxă și care avea și o biserică, dar care nu avea nici un preot. [3][4]         

În privința hărților, descoperim că pe Harta Iozefină (1769-1773) localitatea apare cu denumirea de Also-Vatza.


Vața de Jos (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu 
Pe Harta Franciscană (1819-1869) este menționată cu denumirea de Unter Vatza, la aceasta adăugându-se și denumirea românească (veche) de Vatza din dios.

Vața de Jos pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe hărțile realizate între anii 1869-1887 așezarea apare menționată ca și Alvacza, la care se mai adaugă alte denumiri românești, cum ar fi Vatia de Jos și denumirea actuală, Vața de jos.

Vața de Jos, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu    
Localitatea apare menționată pe hărțile din 1910 și 1914 dar nu și pe cea din 1941. Mai jos se află harta actuală a localității.


Harta actuală a localității
Sursa - Google Maps

În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Vața de Jos.


Gara Vața
Deși o călătorie a mai fost efectuată anterior prin Vața de Jos, am luat decizia realizării unei alteia noi, aceasta reprezentând de fapt începutul unei călătorii de o mai mare anvergură. Dar haideți să vedem pentru început ce s-a mai schimbat prin această localitate. Ne începem călătoria de la gara din Vața de Jos, ca mai apoi să ajungem pe Drumul Comunal 173 (DC173).

DC173, direcția Vața de Jos
După un timp, ne apropiem de calea ferată și ajungem pe DJ707. Nu trecem însă peste linia ferată (drumul trece peste linia ferată, în direcția localității Târnava de Criș), ci ne continuăm drumul spre centrul localității.

DJ707, Vața de Jos
Tot mergând pe acest drum, descoperim după un timp și clădirea primăriei. 


Primăria
Ne aflăm pe același DJ707. Trecem de primărie și ne continuăm călătoria pe acest drum.
 
Vedere stradală
În partea stângă a drumului se află și complexul hotelier Bleumarin. Acesta la o primă vedere pare părăsit, posibil ca nici în prezent să nu fi fost cumpărat de nimeni, situație valabilă și în cazul călătoriei din anul 2017.


Vedere asupra incintei hotelului 
Puțin mai departe, dar de data asta pe partea dreaptă a drumului, se află și clădirea școlii gimnaziale.


Școala Gimnazială
 Trecem de clădirea școlii și ajungem în cele din urmă în parc. 


Prin parc
După cum se poate observa și în imaginea de mai sus, în jurul parcului există și câteva blocuri de locuințe, pe lângă magazine. Tot aici găsim și o clădire multifuncțională aici aflându-se sala de ședințe, casa căsătoriilor, căminul cultural și biblioteca comunală.

Sala de ședințe, casa căsătoriilor, căminul cultural și biblioteca comunală
Între această clădire și școala gimnazială se află o stradă, spre care ne vom îndrepta în cele ce urmează.


Vedere stradală (2)
După aceea o vom lua în partea stângă pe o altă stradă. 


Vedere stradală (3)

Tot mergând pe această stradă, ajungem să observăm și Biserica Ortodoxă, amplasată puțin mai sus față de strada pe care ne aflăm. De pe această stradă se poate ajunge și la biserică, tot aici aflându-se și intrarea în incinta acesteia. La fel ca și în majoritatea localităților din această zonă, cimitirul se află amplasat în jurul bisericii.

Biserica Ortodoxă, vedere din spate (de pe strada din apropiere) 
Informațiile cu privire la anul când a fost construită biserica sunt foarte puține, singura informație pe care am descoperit-o este aceea că biserica actuală ar fi fost construită în anul 1984. [5] Nu putem însă să fim siguri că acest an este cel corect. Deși între anii 1760-1762 se vorbea despre existența unei biserici (de asemenea Harta Iozefină menționa existența unei biserici, în jurul anului 1770) nu putem spune cu certitudine că este vorba despre biserica actuală.

Biserica Ortodoxă, vedere de la intrarea în incinta acesteia
Odată vizitată biserica, ne reîntoarcem la drumurile noastre și ajungem din nou pe DJ707. Ne apropiem de ieșirea din Vața de Jos, drumul acesta ducându-ne până în localitatea vecină Vața de Sus.


DJ707
Ajungem în cele din urmă la ieșirea din sat. Cu toate că distanța până la Vața de Sus este de aproximativ 3km, nu ne vom îndrepta spre această localitate, ci o vom lua pe alt drum, drum care ne va duce înapoi în Vața de Jos, dar într-o altă parte a satului.   


DJ707, direcția Vața de Sus
Drumul pe care ne vom afla în cele ce urmează pornește din DJ707, la ieșirea din Vața de Jos. Acesta ne va duce, după cum spuneam și anterior, într-o altă parte a satului, aici casele fiind amplasate la o altitudine mai mare față de cele din centrul comunei. 

Vedere stradală (4), spre Vața de Jos 
Deoarece ne aflăm mai sus față de centrul localității, avem și o vedere destul de bună asupra așezării. Dar din cauza faptului că soarele era chiar în fața noastră, implicit în direcția spre care trebuia să realizăm imaginile, nu am putut realiza prea multe. Însă cu toate acestea, nu ne dăm bătuți.   


Se poate observa în stângă incinta hotelului Bleumarin și școala iar în centru se pot observa și o parte din blocurile amplasate în jurul parcului.  
Ne continuăm călătoria pe același drum. Deși în partea dreaptă a drumului se găsesc foarte multe case, în partea stângă a acestuia numărul caselor este mai mic.


Vedere stradală (5)
După un timp, ajungem la o răscruce de drumuri. Dacă vom merge pe cel din stânga vom putea ajunge la gară, iar dacă vom merge pe cel din dreapta, vom ajunge în imediata apropiere a primăriei. Spre deosebire de călătoria din 2017, o vom lua pe drumul care ne va duce în apropierea primăriei. 


Vederea stradală (6) 

După un timp, drumul începe să coboare. Odată coborâți, descoperim în partea dreaptă a drumul și grădinița.


Începem să coborâm... în dreapta se află și grădinița 
Ajungem în cele din urmă în apropierea primăriei. Din nou, ne aflăm pe DJ707, dar de data aceasta nu o vom lua în direcția localității Vața de Jos. Ne continuăm călătoria pe acest drum, până vom ajunge din nou în apropierea liniei de cale ferată. Spre deosebire de data trecută, vom merge în continuare pe DJ707 și vom trece linia ferată...


DJ707 (direcția Vața de Jos) împreună cu linia de cale ferată
Dar unde ne va duce acest drum (DJ707) vom afla în postarea următoare. 
  
Vedere spre Vața de Jos (la ieșirea din localitate)
Surse:
[1] Recensământ România 2011
[2] Kia.Hu - Könyvtár 
[3] Ghid Istoric, Geografic și Turistic - Vața de Jos, Tomești, Baia de Criș, Bulzeștii de Sus, Ribița: Elemente de istorie și geografie locală, trasee turistice
[4] Arcanum Kézikönyvtár - Historical and administrative dictionary of localities from Transilvania and Banat, Crişana, Maramureş Counties / Vața de Jos
[5] Biserici.org - Biserica Sf. Nicolae Vața de Jos

2017-05-01

Vața de Jos, Județul Hunedoara (2017)


Vața de Jos este o comună în județul Hunedoara situată la aproximativ 57 de km de Deva, municipiul de reședință al județului. Accesul se poate face prin DN76/E79 iar mai apoi prin DJ707, dinspre Târnava de Criș, dar și prin DC172 din direcția Cărăstău. Are stație de tren proprie.

Vața de Jos
este localitatea de reședința a comunei cu același nume, aceasta având în componență următoarele sate: Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș și Vața de Sus. Populația localității Vața de Jos este de 520 de locuitori, conform datelor recensământului din 2011. Împreună cu satele aparținătoare are o populație de 3728 de locuitori. [1]

Populația istorică a comunei Vața de Jos (fără localitățile aparținătoare) este după cum urmează: 
În anul 1956 avea 529 de locuitori
În anul 1966 avea 622 de locuitori, în creștere cu 93 de locuitori
În anul 1977 avea 569 de locuitori, în scădere cu 53 de locuitori
În anul 1992 avea 632 de locuitori, în creștere cu 63 de
locuitori
În anul 2002 avea 611 locuitori, în scădere cu 21 de locuitori
În anul 2011 avea 520 de locuitori, în scădere cu 91 de locuitori
[2]

Prima atestare documentară a localității este din anul 1439 sub denumirea de "Vattya". În 1464 apare ca și "Kezep Watha" iar în 1525 ca "Nagh Wacha", care posibil să însemne "Vața Mare". În 1715 se menționează cu denumirea de "Al-Vácza", care s-ar putea traduce în "Vața de Jos". Pe Harta Iozefină apare cu denumirea de "Also-Vácza". [3]

Vața de Jos pe Harta Iozefină (1769-1773)
Sursa - Mapire.eu
Pe Harta Franciscană (1819-1869) apare menționată cu denumirea de "Unter Vatza" având însă trecută și denumirea românească și anume "Vatza din dios". 


Vața din Jos pe Harta Franciscană (1819-1869)
Sursa - Mapire.eu
Pe cea de-a treia ridicare topografică (scara de 1:75000) apare menționată ca și "Alvaca" cu denumirea românească de "Vatia de Jos". Pe cea de-a doua variantă a hărții realizată în aceeași perioadă dar la scara de 1:25000 apare cu denumirea de "Al Vácza" iar în românește este trecută cu numele de "Vața de jos". Este menționată și pe hărțile din 1910 și 1914 însă nu apare pe cea din 1941. 

Vața de Jos, pe cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887)
În stânga este harta realizată la scara de 1:75000 iar în dreapta la 1:25000
Sursa - Mapire.eu    
Mai jos se află harta actuală a comunei.


Harta comunei Vața de Jos
Sursa - Google Maps
În cele ce urmează vom prezenta călătoria noastră prin Vața de Jos.


Gara Vața
Ei bine, iată-ne ajunși și în județul Hunedoara în prima noastră călătorie realizată aici. Mă rog, prima călătorie realizată pentru Travellor. În fine, să trecem la treburi mai serioase. La fel ca și dățile trecute ne vom începe călătoria în gara din Vața de Jos, numită simplu Vața. Gara nu mai este funcțională, iar din cele auzite, se pare că aceasta ar fi fost desfințată în anul 2011. Trecem de gară și ajungem pe drumul comunal 173 (DC173) pe care ne vom îndrepta spre sat.      


DC173, direcția Vața de Jos
La scurt timp ajungem în dreptul căii ferate, aceasta fiind aproape de drum.


Cu toate că linia de cale ferată nu este vizibilă în această imagine, se pot observa stâlpii de lângă aceasta, sugerând astfel apropierea acesteia de drum
Ne continuăm drumul și ajungem în cele din urmă în fața primăriei, situată pe partea dreaptă a drumului.


Primăria comunei Vața de Jos
Mai departe, ajungem în apropierea stațiunii balneoclimaterice sau mai bine zis a fostei stațiuni, aceasta fiind actualmente închisă de mai bine de zece ani. Aceasta era renumită pentru apele sale termale eficiente pentru tratamentul diverselor boli. [4][5]


Vedere din exterior asupra fostei stațiuni
Nu departe de aceasta se află și școala generală iar în apropierea școlii descoperim și un parc.   


Parcul din Vața de jos
În acest parc găsim și o clădire multifuncțională aici fiind, citez: sală de ședințe, casă a căsătoriilor, cămin cultural și bibliotecă comunală.

Sala de ședințe, casa căsătoriilor, căminul cultural și biblioteca comunală
Ieșim din parc și ajungem pe o stradă, situată în imediata apropiere a școlii generale. După ce am ajuns pe aceasta, o vom lua în partea stângă iar odată ajunși la capătul acesteia, o vom lua din nou spre stânga.  
       
Vedere stradală
Ajungem în cele din urmă în apropierea bisericii ortodoxe. În apropierea bisericii ortodoxe se aflau și două localnice cu care am și intrat în vorbă, din întâmplare. Una dintre acestea, căreia îi vom spune M, s-a oferit să îmi fie ghid pe parcursul călătoriei, care din păcate va fi una de scurtă durată. Aceasta mă conduce la Biserica Ortodoxă, iar după cum poate știți deja, este timpul să scriem câteva informații despre aceasta.    

Biserica Ortodoxă, vedere de la intrare
O caracteristică mai aparte a acesteia este faptul că, spre deosebire de celelalte biserici deja vizitate, aceasta se află situată în cimitir. Se menționează în Conscripția Bucov din anii 1760-1762 existența unei biserici dar care nu avea preoți. Conform Hărții Iozefine (1763-1787) aceasta ar fi fost situată pe un alt amplasament, undeva mai la sud față de vatra actuală a satului. Pe cea de-a doua ridicare topografică (Harta Franciscană - 1819-1869) este menționată o biserică situată pe amplasamentul actual, același lucru fiind valabil și pentru cea de-a treia ridicare topografică (1869-1887). Biserica actuală este datată din anul 1984. [6][7]

Deoarece informațiile incluse aici sunt foarte puține, sunteți rugați să contribuiți la dezvoltarea acestei secțiuni a articolului prin sugerarea de informații (cu precizarea sursei).  

Biserica Ortodoxă din Vața de Jos

Lăsăm biserica în urmă și ajungem pe DJ707, direcția Vața de Sus. În tot acest timp aflu anumite detalii de la M și anume că stațiunea balneoclimaterică nu mai este funcțională de mult timp și că "s-a distrus totul".


DJ707, vedere spre Vața de Jos
Îmi menționa faptul că aici există și o pensiune, cunoscută sub numele de Pensiunea Ponor la care vom ajunge în cele din urmă.


Vedere stradală și Pensiunea Ponor în partea dreaptă  

Ne continuăm călătoria pe acest drum de unde ni se ivește o frumoasă priveliște a zonei. În apropierea drumului se află și o câmpie, aceasta aflându-se puțin mai sus față de respectiva stradă. Tot de la M aflu că priveliștea este mult mai frumoasă de acolo.


Vedere asupra localității

Ajungem în cele din urmă într-o zonă de unde se poate vedea cu ușurință și biserica.


Vedere asupra bisericii ortodoxe

După cum spuneam anterior, în apropierea străzii se află și o câmpie care după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos, începe să "urce" puțin.


Vedere asupra câmpiei din apropiere

Mai jos aveți o altă imagine realizată pe această stradă.

Vedere stradală 
Aflu și un lucru interesant și anume că acest drum duce până la gară, locul unde trebuia să ajung. Odată ajunși la capătul străzii, o vom lua în partea stângă. Vom mai merge câțiva metri iar apoi vom vedea o altă stradă în partea dreaptă, aceasta urmând a ne duce până la drumul comunal 173 (DC173), menționat la începutul postării.

DC173, direcția Basarabasa
Ajungem în cele din urmă la gară, împreună cu localnica mai sus menționată, de unde voi lua trenul spre casă. Este timpul să ne luăm rămas bun de la acest loc, cu speranța însă că mă voi reîntoarce. Aceasta însă îmi recomandă să revin aici din nou și să descopăr și celelalte localități de aici, plus peisajele mirifice din această zonă. Cu toate că nu știu când se va întâmpla acest lucru, cu siguranță îmi voi ține promisiunea și mă voi reîntoarce aici cândva, pentru o altă călătorie... mai extinsă.                  

Sosirea trenului în stația Vața

Vărădia de Mureș, Județul Arad

Vărădia de Mureș este o comună în județul Arad situată la aproximativ 81 de km de Arad, municipiul de reședință al județului. Accesul se...